Informaţii incredibile venite direct de la Moscova! Zilele lui Vladimir Putin în fruntea Kremlinului par numărate, mai ales dacă ruşii nu vor înregistra succesul mult visat în Ucraina. Un adevărat cutremur va avea loc în Rusia, însă marele semn de întrebare este cine va ieşi învingător?
Se duce o luptă crâncenă în Rusia pentru fotoliul lui Vladimir Putin!
Mai mult ca sigur, va exista o schimbare de regim în Rusia, în care în care Moscova va fi înfrântă în Ucraina. Pe de altă parte, dacă ruşii vor fi victorioşi, ne putem aştepta la o întărire a regimului condus de Vladimir Putin, notează site-ul Slate.fr.
Luptă dură pentru putere la Moscova! Cine vânează fotoliul lui Vladimir Putin?
Cele trei cercuri apropiate de Vladimir Putin care se confruntă acum pe tăcute pentru o eventuală preluare a puterii la Kremlin, în cazul în care actualul preşedinte va deveni istorie, sunt siloviki, oligarhii și ultrașii.
Printre aşa-zişii „siloviki”, şefi ai structurilor de securitate din Rusia, îl avem în primul rând pe Nikolai Patrușev, șeful Consiliului de Securitate al Federației Ruse. El şi Putin se ştiu încă din anii ’70, Patrușev fiind un fost ofiţer al KGB-ului din Sankt Petersburg.
Jurnaliştii de la Daily Telegraph în consideră pe Nikolai Patrușev „diavolul de pe umărul lui Putin” și potențialul său succesor.
Dintre siloviki de seamă mai trebuie menţionaţi Serghei Narîșkin, șeful SVR (Serviciul de Informații Externe al Rusiei) şi Aleksander Bortnikov, directorul FSB (serviciul responsabil cu securitatea internă). Ambii au făcut parte din KGB-ul de la Sankt Petersburg.
Pe lista numelor grele mai sunt şi ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, un bun prieten cu Vladimir Putin, dar şi Valeri Gherasimov, șeful Statului Major al armatei ruse, un renumit teoretician militar.
Oligarhii Rusiei
Al doilea cerc care se luptă pentru putere este cel al oligarhilor care îi datorează întreaga avere lui Vladimir Putin. Decăderea lor în favoarea fostului KGB este un alt indicator al militarizării în creștere a regimului în ultimii zece ani.
Cel mai important dintre aceşti oligarhi este Igor Secin, șeful companiei petroliere de stat Rosneft. Şi el este tot din Sankt Petersburg şi a deținut posturi cheie în guvernele anterioare.
Alte nume importante din rândul oligarhilor sunt Serghei Ivanov, reprezentant special al președintelui, Dmitri Rogozin, directorul Roscosmos și Viatceslav Volodin, președintele Dumei.
Cercul ultraşilor
Ultrașii reprezintă un grup pestriț de autocrați, gangsteri și politicieni eșuați. Toţi se folosesc de mijloacele de tip mass-media pentru a-i critica pe siloviki şi a-l impresiona pe Vladimir Putin, totul în încercarea de a avansa în carieră şi a se îmbogăţi.
Dmitri Medvedev, ales de Vladimir Putin pentru a juca rolul de preşedinte al Rusiei între 2008 şi 2012, a fost considerat prea slab pentru a încerca să-l înlăture de la putere pe Putin. Medvedev s-a transformat încă de la începutul războiului în ultras.
El își aduce legitimitatea de fost președinte în tabăra șoimilor și încearcă să se poziționeze pentru perioada postbelică, însă nu are o putere reală.
Serghei Surovikin, cel înlocuit recent de la comanda ofensivei din Ucraina, nu este un comunicator, ci un distrugător. El are la îndemână toate stocurile de rachete balistice, rachete de croazieră și milioane de obuze ale Forțelor Armate ale Federației Ruse. Șeful de stat major al armatei Ucrainei l-a comparat pe Surovikin cu un derjimorda, comandant obișnuit petrovit din vremea lui Petru cel Mare.
În fine, îl avem pe controversatul Ramzan Kadîrov, liderul din Cecenia acuzat că îi face treaba murdară lui Vladimir Putin, dar şi pe Evgheni Prigojin, cel supranumit „bucătarul lui Putin” și fondatorul al grupului de mercenari Wagner, care luptă acum în Ucraina.
La fel ca și Kadîrov și Medvedev, Prigojin are și o platformă: Internet Research Agency, o firmă de troli acuzată că a intervenit în alegerile din SUA din 2016, care îi permite să-și atace inamicii cu deplină impunitate. De câteva luni, o folosește împotriva lui Șoigu și Gherasimov.
Cel mai bun mod prin care Vladimir Putin îşi poate păstra puterea
Noua axă Prigojin-Surovikin, înclinată să răstoarne instituția militară reprezentată de Gherasimov și Șoigu, este acum în plină ascensiune.
Dar dacă Putin dă frâu liber lui Prigojin, Kadîrov și aliaților lor pentru a stăpâni ambițiile silovikilor, el știe și că trebuie să-și păstreze rolul de arbitru între părți. Astfel, a doua zi după cucerirea orașului Soledar, l-a numit pe Gherasimov, șeful statului major al armatei în fruntea forței de invazie.
Prin aceasta, urmărește un triplu obiectiv: să redea inițiativa unui strateg convențional în vederea ofensivei de la sfârșitul lunii februarie; controlul ego-ului și ambițiilor lui Prigojin (care apare ca un lord războinic în fața camerelor de filmat); și forțând cele două părți, tradiționalii și ultrașii, să lucreze împreună.
În mod clar, acest act de echilibru între facțiunile ostile este cel mai bun mod al lui Putin de a rămâne la putere, se mai arată în analiza celor de la Slate.fr.
