După ce comunismul a căzut în anul 1989, stabilitatea României era incertă, iar postul de lider era vacant. La vremea aceea, au existat tensiuni mari între Regele Mihai I și Ion Iliescu, abia venit la putere.
Căderea comunismului din 1989 a fost văzută de mulți oameni ca un moment propice pentru ca Regele Mihai I să se întoarcă și să revină la putere. Cu toate acestea, Ion Iliescu, reprezentând noua putere instalată în țara nostră, a avut grijă ca suveranul să stea departe de tronul României.
Între 1990 și 1996, pe timpul mandatului lui Ion Iliescu, au avut loc diverse conflicte între Regele Mihai și puterea instalată atunci la București.
Iliescu l-ar fi dispreţuit pe fostul monarh. Regalistul Flavius Boncea povesteşte ce credea, de fapt, fostul preşedinte al României despre Regele Mihai.
„În 1989, Regele Mihai avea 68 de ani. Atunci, Ion Iliescu zicea despre Rege că e un boşorog care ar trebui să-şi vadă de pensie şi să ne lase dracului în pace”, spunea Boncea în 2010.
Nici din 1996, odată cu venirea la putere a Emil Constantinescu, lucrurile nu au decurs în favoarea Regelui. Suveranul nu a primit nimic din ce spera, odată cu ieşirea de pe prima scenă politică a oamenilor pe care-i considera comunişti şi care îl ţinuseră departe de ţară.
Vremuri grele pentru Regele Mihai I în România post-comunistă
Emil Constantinescu i-a dat Regelui un paşaport românesc şi i-a organizat un tur prin Europa, cu misiunea de a reprezenta interesele României în efortul de integrare în NATO.
Cu toate acestea, România nu fost primită în Organizaţia Nord-Atlantică în 1997, iar Regele s-a întors la Versoix, căci în România nu i s-au restituit proprietăţile.
„Toate legile de restituire au fost blocate sistematic în Parlament de cei din Partidul Democrat, care nu voiau să audă de monarhie“, spune Zoe Petre, fost consilier al preşedintelui Emil Constantinescu, pentru Adevărul.
După anul 2000, Ion Ilescu s-a întors din nou la putere. Nemaiavând nicio șansă, Regele Mihai I a acceptat o negociere cu Ion Ilescu. Regele Mihai a acceptat reconcilierea cu cel care îl prigonise în primii ani de după Revoluţie.
Regele Mihai I a acceptat propunerea de reconciliere din partea lui Ion Iliescu
Astfel, în ultimul an de mandat prezidenţial al lui Ion Iliescu, Regelui i s-a oferit o reşedinţă oficială – Palatul Elisabeta – şi i-a fost restituit domeniul de la Săvârşin, ceea ce i-a permis să se stabilească în România.
De asemenea, Regele şi Guvernul Năstase ajunseseră la un acord pentru Castelul Peleş şi împrejurimi. Familia Regală urma să primească 30 de milioane de euro în schimbul renunţării la orice pretenţie pentru domeniul de la Sinaia.
„Puterea de atunci a recunoscut trecutul, iar Regele a recunoscut prezentul. A fost şi disponibilitatea noastră de a rezolva aspecte ce ţineau de restiturirea bunurilor care aparţineau Regelui. Negocierile dintre Guvern şi Casa Regală au dus la un proiect de lege care, din păcate, a fost sabotat de reprezentaţii PRM-ului, care au atacat proiectul de lege la Curtea Constituţională.
Proiectul propunea o despăgubire a Regelui cu 30 de milioane de euro pentru Castelul Peleş şi toate bunurile revendicate. Cred că era o negociere absolut favorabilă pentru statul român. Şi pentru Rege era convenabil, pentru că nu avea bani şi această sumă îi acoperea toate nevoile“, a spus Adrian Năstase.
Marea împăcare…
În anul 2001 au loc două evenimente de reper în istoria împăcării dintre Ion Iliescu și Regele Mihai I.
Pe 7 iunie 2001, Regele Mihai l-a invitat pe Ion Iliescu la cină, la Palatul Elisabeta, iar pe 8 noiembrie 2001, Iliescu şi Regele Mihai au petrecut împreună de Sfinţii Mihail şi Gavriil, la Cotroceni, cu muzică clasică. Atunci au dezbătut despre momentul 23 august.
Presa de atunci scria că Iliescu i-a vorbit cu „Sire“, iar Regele i-a răspuns cu „Excelenţa voastră“.