Vestea dimineții despre Mihai Bendeac! Drama prin care a trecut cunoscutul actor
Mihai Bendeac a scos la iveală faptul că s-a confruntat, de mai mulți ani, cu depresie și cu insomnii. Cunoscutul actor și fost jurat al emisiunii ”iUmor”, de la Antena 1, a precizat că și-a găsit alinarea în droguri, alcool sau medicamente.
Actorul nu s-a ferit niciodată să vorbească și de momentele mai puțin plăcute din viața sa, cu toate că mulți oameni nu se așteptau la asemenea dezvăluiri.
Așadar, Mihai Bendeac le-a spus oamenilor că a trecut printr-un moment în care depresia l-a copleșit, motiv pentru care a decis să apeleze la alcool, medicamente și substanțe interzise sperând că se va simți mai bine. Așa cum era de așteptat, efectul nu a fost cel dorit.
Mihai Bendeac s-a confruntat cu depresia pentru o perioadă lungă de timp
Actorul a povestit că de la 22 de ani și până acum nu a dormit niciodată fără să ia somnifere. De aproape 14 ani, Mihai Bendeac lua somnifere care nu sunt deloc ușoare, pentru a nu mai avea insomnii.
”De la 22 de ani și până în momentul ăsta eu nu am dormit niciodată fără somnifer, niciodată.
Deci, sunt 14 ani, noapte de noapte, și nu sunt de astea somn ușor, levănțică, nu, tată. Ci chestii foarte puternice, care ușor, ușor îți afectează și creierul… După aia, bă, totuși, nu pot să fiu defazat în prima parte a zilei pentru că am luat somnifer. Și atunci, chimicale foarte puternice… dar nu pot să scriu așa pe gol, merge o sticlă de whisky. Da, dar scriu zilnic… Pai da, mă, dar dorm.
Pai da, dar mâine o să fiu mahmur. Păi nu, că iau pastile și merg și substanțele interzise. Da, bă, dar și băut, și substanțe interzise și pastile. Da, bă, dar dorm că mâine iar pastile… Am ajuns într-un punct al depresiei, probabil că și substanțele m-au ajuns din urmă, în care timp de multe, multe zile, trei sau patru, n-am mâncat nimic, după două zile nu mai puteam să merg să fac p@p#. Făceam p@p# într-o sticlă sau mai multe sticle de lângă pat”, a povestit cunoscutul actor.
Depresia este o boală comună la nivel mondial
Depresia este o boală frecventă la nivel mondial, cu o proporție estimată de 3,8% din populație afectată, dintre care 5,0% în rândul adulților și 5,7% în rândul adulților cu vârsta peste 60 de ani. Aproximativ 280 de milioane de persoane din lume suferă de depresie (1). Depresia este diferită de fluctuațiile obișnuite ale dispoziției și de răspunsurile emoționale de scurtă durată la provocările din viața de zi cu zi. Mai ales atunci când este recurentă și cu o intensitate moderată sau severă, depresia poate deveni o afecțiune gravă a sănătății. Aceasta poate face ca persoana afectată să sufere foarte mult și să funcționeze deficitar la locul de muncă, la școală și în familie. În cel mai rău caz, depresia poate duce la sinucidere. Peste 700 000 de persoane mor în fiecare an din cauza sinuciderii. Sinuciderea este a patra cauză principală de deces la persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani.
Deși există tratamente cunoscute și eficiente pentru tulburările psihice, mai mult de 75% dintre persoanele din țările cu venituri mici și mijlocii nu primesc niciun tratament. Barierele în calea unei îngrijiri eficiente includ lipsa de resurse, lipsa de furnizori de servicii medicale calificați și stigmatizarea socială asociată cu tulburările mintale. În țări de toate nivelurile de venit, persoanele care suferă de depresie nu sunt adesea diagnosticate corect, iar alte persoane care nu suferă de această tulburare sunt prea des diagnosticate greșit și li se prescriu antidepresive.
Simptomele celor care suferă de depresie
În timpul unui episod depresiv, persoana are o dispoziție depresivă (se simte tristă, iritabilă, goală) sau o pierdere a plăcerii sau a interesului pentru activități, în cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi, timp de cel puțin două săptămâni. Mai sunt prezente și alte câteva simptome, care pot include o concentrare slabă, sentimente de vinovăție excesivă sau o valoare de sine scăzută, deznădejde cu privire la viitor, gânduri de moarte sau sinucidere, somn perturbat, modificări ale apetitului sau ale greutății și senzație de oboseală deosebită sau de lipsă de energie.
În anumite contexte culturale, unele persoane își pot exprima mai ușor schimbările de dispoziție sub forma unor simptome corporale (de exemplu, durere, oboseală, slăbiciune). Cu toate acestea, aceste simptome fizice nu se datorează unei alte afecțiuni medicale.
În timpul unui episod depresiv, persoana se confruntă cu dificultăți semnificative la nivel personal, familial, social, educațional, ocupațional și/sau în alte domenii importante de funcționare, arată Organizația Mondială a Sănătății (OMS).