Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a oferit noi detalii despre subiectul fierbinte al zilei: majorarea pensiilor.

Cresc pensiile în România! Cum s-a ajuns la procentul de 12,5%?

Într-un interviu acordat unui post de televiziune, oficialul din Guvern a explicat cum au decurs negocierile dintre PSD şi PNL pe tema creşterii veniturilor pensionarilor şi de ce punctul de pensie a ajuns să se mărească cu 12,5% şi nu cu 15%, aşa cum propuneau liberalii.

„Nu cred că e vorba de o discuție de a convinge. E vorba de a pune cifrele pe masă și a discuta structural, pe de-o parte, despre ceea ce înseamnă eforturile bugetare și angajamentele pe care și România le are. Suntem, totuși, singura țară în procedură de deficit excesiv.

Capacitatea statului de a încasa venituri și modul în care economia va rambursa venituri către bugetul asigurărilor de stat, pe de-o parte, și nevoia de a sprijini cetățenii care până la urmă suferă diferit sau inflația imapctează diferit diferite categorii de cetățeni în funcție de veniturile pe care le au și de nevoile pe care le-au în mod individual sau pe gospodărie.

Am preferat totuși în acestă perioadă să nu ies foarte mult. Am spus, nu mi-a plăcut. Din punctul meu de vedere cel mai important pentru România este să aibă stabilitate și politică și guvernamentală, iar dacă sunt opinii divergente ar trebui să se prezinte mai puțin în spațiul public și să se vină la masa discuțiilor cu argumente, contraargumente, pentru că până la urmă pe toți cred că ne interesează binele cetățenilor”, a explicat ministrul Finanţelor despre procesul de negociere din coaliţie, potrivit digi24.ro.

Adrian Câciu: Modul în care e finanțat sistemul de pensii este pe principiul solidarității și al contributivității

Adrian Câciu a vorbit şi despre procedura de deficit excesiv şi despre modul în care aceasta a influenţat decizia privind pensiile.

Ministrul Finanţelor a explicat că actualii guvernanţi trebuie să fie foarte atenţi să nu creeze datorii care să fie apoi plătite de către generaţiile următoare. „Poți să rezolvi o problemă acum, dar să nu faci mai rău pentru viitor”, a afirmat acesta.

„Adevărul este următorul: cheltuielile din sistemul public de pensii sunt finanțate din bugetul asigurărilor sociale de stat, de veniturile din contribuțiile de asigurări sociale de stat. Și pentru a putea să crești punctul de pensie până la urmă, trebuie să ai venituri.

Altfel, acele venituri dacă nu există va trebui sa iei diferența de bani din bugetul de stat din alte taxe, care sunt până la urmă destinate, dacă vreți, lucrurilor mari de infrastructură, fie ea infrastructură socială, dar și economică; sau să ajungi, Doamne ferește, să te împrumuți.

Trebuie să ai o conduită structurală, o abordare structurală asupra modului în care tu finanțezi acest buget de asigurări sociale de stat. Ceea ce eu am prezentat Coaliției a fost faptul că anul viitor, pe măsurile care erau încă nedecise, adica a mai aparut o măsură în plus că o să vă spun unde este diferența, veniturile la contribuții creșteau cu 12,1 miliarde de lei, astfel încât deficitul la fondul de pensii să se mențină constant.

(Reporter: Cât e acum deficitul la fondul de pensii? – n.r.) E 11,9 miliarde de lei. Acești 11,9 mild de lei înseamnă bani pe care îi iei din bugetul de stat. Problema care se pune: noi suntem într-o procedură de deficit excesiv, iar recomandarea de țară este să reducem ponderea cheltuielilor permanente, raportat la buget sau raportat la PIB.

Deci trebuie să ai o restructurare în timp a acestor cheltuieli permanente, astfel încât sa ai o conduită fiscal-bugetară sustenabilă, în termenii Comisiei Europene, dar și ai unui buget construit pe temei sănătos, pe fundații sănătoase.

Acel 12,1 miliarde până la urmă reprezenta un impact neutru. Dacă crești cu 12,1 miliarde, dacă crești punctul de pensie astfel încât anvelopa să crească cu 12,1 miliarde fără să faci un alt efort bugetar. Este o finanțare naturală. Vine din contribuții și plătesc pensii.

Noi trebuie să avem grijă de acest deficit. Trebuie să ne înțelegem. Până la urmă și modul în care e finanțat sistemul de pensii este pe principiul solidarității și al contributivității, dar principiul solidarității între generații. Poți să rezolvi o problemă acum, dar să nu faci mai rău pentru viitor. Adică, dacă tu crești deficitele, cineva va trebui să plătească acele datorii și deficite.

Și asta înseamnă că tot generația căreia tu i-ai cerut să plătească contribuția acum pentru a plăti pensiile în plată. Este o chestiune de echilibru, care dincolo de emoție trebuie privită totuși și în modul ei structural. Evident, asta nu înseamnă că nu trebuie să ajuți persoanele vulnerabile. Guvernul acesta a făcut acest lucru tot timpul anului 2022”, a mai explicat ministrul Finanţelor.