Nu a fost finalizată procedura de calcul a impactului bugetar pe care majorarea salariilor personalului din procuratură îl are asupra bugetului parchetelor

Parchetul General a informat că, în prezent, nu a fost finalizată procedura de calcul a impactului bugetar pe care decizia de majorare cu 25% a salariilor personalului din procuratură, retroactiv cu data de 7 decembrie 2018, îl are asupra bugetului parchetelor. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a fost întrebată, la rândul ei, același lucru, însă nu a răspuns solicitării formulate în baza Legii 544/2001, susține G4Media.

Potrivit noilor legi ale justiției, din toamna trecută, ÎCCJ și Parchetul ÎCCJ sunt ordonatori principali de credite și gestionează bugetele instanțelor, respectiv parchetelor. Deciziile de creștere a veniturilor vin pe fondul încercărilor Executivului de a adopta măsuri de austeritate prin care să acopere un deficit suplimentar la buget estimat la 20 de miliarde de lei în acest an.

Parchetul General a explicat că există mai multe hotărâri judecătorești definitive emise de Tribunalul Dâmbovița și Curtea de Apel Ploiești prin care s-a stabilit că personalul din justiție (judecători, procurori, magistrați asimilați, grefieri, consilieri de probațiune, etc) beneficiază de un indice de salarizare (valoare de referință sectorială – VRS) de 605,225 lei, nu de 484,18 lei, cum s-a stabilit prin legea salarizării unitare din 2017.

Instanțele judecătorești au ajuns la concluzia că „dreptul la valoarea de referință sectorială de 605,225 lei exista în patrimoniul personalului în iunie 2017”, prin urmare nu putea fi plafonat la valoarea de 484,18 lei de legea salarizării unitare din 2017, „astfel încât acesta se impune a fi menținut în continuare, fără a fi afectat de dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personaluui plătit din fonduri publice”, a precizat Parchetul General, potrivit g4media.ro.

Reprezentanții Parchetului General au informat că „la data de 12.04.2023, la nivelul Ministerului Public erau înregistrate 605 hotărâri judecătorești având ca obiect obligarea ordonatorului principal de credite la acordarea valorii de referință sectorială de 605,225 lei, fiecare astfel de hotărâre vizând mai mulți reclamanți. De asemenea, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a făcut obiectul a 236 de popriri și a 600 de executări silite, vizând atât conturile instituției, cât și bunurile mobile aflate în proprietate, cum sunt autoturismele de serviciu, aspecte care au generat blocaje în activitatea mai multor parchete.”

Prin urmare, procurorul general al României, Alex Florența, a fost nevoit să semneze ordinul prin care „salarizarea să se realizeze prin raportare la valoarea de referință sectorială de 605,225 lei începând cu data de 7 decembrie 2018, precum și la plata diferențelor salariale după asigurarea fondurilor necesare în bugetul Ministerului Public.”

Semnalul a fost dat de șefa ÎCCJ, Corina Corbu, care, pe data de 29 martie 2023, a semnat Ordinul Nr. 105/2003 prin care a dispus majorarea salariilor de la ÎCCJ prin raportare la valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, începând cu data de 1 ianuarie 2018. Apoi, pe data de 12 aprilie 2023, șefa ÎCCJ a semnat și Ordinul 959/I prin care a dispus majorarea cu 25% a salariilor din restul instanțelor, începând cu data de 1 ianuarie 2018.

Salariul unui judecător stagiar începe de la 7.000 de lei net

Potrivit anexelor ordinului șefei ÎCCJ cu grilele de salarizare, salariul unui judecător stagiar începe de la 7000 de lei net, iar un președinte de Curte de Apel cu vechime de peste 20 de ani în magistratură ajunge la aproape 23.000 de lei net.

Majorarea cu 25 % se aplică retroactiv de la 1 ianuarie 2018 pentru personalul din instanțe și de la 7 decembrie 2018 pentru personalul din parchete. Prin urmare, judecătorii și procurorii trebuie să primească diferențele salariale pentru ultimii cinci ani ceea ce duce la câteva zeci de mii de euro pentru fiecare magistrat.

Marea recalculare a pensiilor

Potrivit unor surse judiciare, magistrații care au ieșit la pensie în ultimii cinci ani au început deja să solicite adeverințe cu noua salarizare pentru recalcularea pensiei de serviciu.

Potrivit actualei legi, magistrații beneficiază de pensie specială de 80% din ultimul salariu brut ceea ce duce, în unele cazuri, la o pensie netă mai mare ca salariu net.

În total, în țara noastră, sunt 7.400 de posturi de procuror și judecător, însă doar 5.700 de posturi sunt ocupate, iar restul de 1.700 de posturi sunt vacante. Lor li se adaugă alte câteva mii de angajați (magistrați asimilați, grefieri consilieri de probațiune, polițiști judiciariști, specialiști, etc) din instanțe și parchete cuprinși în familia ocupațională „Justiție”.