Așadar, șeful DSU a subliniat că există o zonă unde nu toate clădirile sunt consolidate, iar riscul este destul de mare. Totodată, Raed Arafat a spus că autoritățile s-ar putea confrunta cu o mare problemă, în cazul în care zona ar fi lovită de un cutremur când activitatea este la maximum.

„Știm că este o zonă care nu are toate clădirile consolidate, unele s-au consolidat, altele nu. Riscul este destul de mare. Dacă se întâmplă când nu ai acolo oameni, nu ai activitate de noapte, poate că riscul este mai puțin, când ai activitatea la maximum în Centrul Vechi și se întâmplă ceva s-ar putea să avem o problemă mai mare”, a declarat Raed Arafat la B1TV.

Raed Arafat spune că și echipajele de pompieri sunt expuși unui risc enorm

De asemenea, șeful DSU a spus și că echipajele de pompieri sunt expuse unui risc destul de mare, în contextul în care există 36 de clădiri cu probleme, chiar dacă se află pe lista unui program de consolidare.

„La partea de consolidare există două opțiuni: cea mai bună consolidare este să dărâmi și să reconstruiești sau să consolidezi o clădire existentă dacă este fezabil. Noi avem un program altul decât PNRR-ul, prin împrumut de la Banca Mondială, Ministerul de Interne derulează un program pentru consolidarea unor clădiri pentru pompieri, Jandarmerie, Poliție.

Pentru pompieri sunt 36 de clădiri destinate consolidării care sunt unități de intervenție unde pompierii în ele pot să devină victimele unui cutremur. Am început acest program și o parte din sumă este angajată și urmează să fie suplimentată pentru partea de pompieri. Avem clădiri unde s-a ales consolidarea lor așa cum ele sunt dar ele se consolidează, sunt clădiri în cazul cărora s-a ales demolarea lor și reconstruirea. Asta au decis inginerii”, a mai spus Raed Arafat.

Procesul de consolidare a clădirilor a fost mult întârziat

Secretarul de stat a recunoscut apoi că procesul de consolidare a clădirilor a fost mult întârziat. Mai mult, lucrurile au stat la fel și în cazul dotării echipelor de intervenții în caz de dezastre.

Potrivit specialistului, abia din 2017 au fost alocate primele fonduri substanțiale. Trebuie menționat că au fost investiți aproximativ un miliard de euro în acest scop, din 1990 și până în momentul de față.

„În România, cu prevenirea s-a întârziat mult. Acum să vedem ce va face noul program, important este să existe o continuitate, pentru că nu este suficient ce se face. Dacă luăm 1990 până acum, investiții în dotarea pompierilor au început de când am aderat la UE și am început să primim fonduri europene. Prima tentativă de dotare timidă a fost la primele fonduri europene când cu greu și foarte multe discuții și insistențe ni s-au dat 99 de milioane de euro.

Acolo s-au dat banii la autoritățile ,locale, o regiune întreagă a rămas în urma restului țării pentru că regiunea Dobrogea nu s-au cheltuit toți banii, au fost discuții între autoritățile care implementează. Acolo s-a văzut că regiunea a fost mai puțin dotată. La următorul program 2014-2022 am insistat cu toții, dați programul național să îl implementeze IGSU. Ni s-au dat 127 de milioane de euro, o sumă infimă pe 7-8 ani, din 30 de miliarde de euro”, a completat Raed Arafat.