Elena Udrea și Ioana Băsescu, fiica cea mare a ex-președintelui Traian Băsescu, sunt judecate în dosarul finanțării ilegale a campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2009 de șase ani. Udrea a fost condamnată la 8 ani de închisoare, iar Ioana Băsescu la 5 ani de închisoare.
Curtea Supremă, care trebuia să pronunţe, joi, 16 martie, decizia definitivă cu privire la dosarul în care sunt judecate timp de șase ani Elena Udrea și Ioana Băsescu a anunțat ca va da verdictul pe 13 aprilie.
La ultimul termen al procesului, avocații apărării au invocat prescrierea faptelor pentru care au fost acuzate Elena Udrea și Ioana Băsescu. În replică, DNA le-a cerut judecătorilor de la ÎCCJ condamnarea celor două inculpate şi majorarea pedepselor.
Ce invocă procurorul
În concluziile sale, procurorul de ședință a solicitat ca toţi inculpaţii din dosar să fie condamnaţi invocând deciziile CJUE care arată că, atunci când există risc de impunitate, instanţele pot lăsa neaplicate deciziile naţionale. Mai exact, deciziile CCR şi decizia ÎCCJ care au stabilit că în perioada iunie 2018 – mai 2022 nu a mai existat nimic în lege care să întrerupă cursul prescripției.
Reprezentantul DNA a adăugat că nu li se poate imputa magistraţilor durata anchetei şi a procesului. „Ancheta din acest dosar complex a durat maxim 2 ani. În 2018, Elena Udrea a fugit în Costa Rica, iar instanţa a fost nevoită să facă comisii rogatorii, pentru a asigura respectarea procedurilor. În 2022, a doua fugă a Elenei Udrea a ţinut din nou procesul pe loc”, a precizat procurorul.
El a solicitat majorarea pedepselor spre maximum, invocând gravitatea infracţiunilor, valoarea ridicată a sumelor de bani, „schema infracţională complexă pusă la cale de Elena Udrea, care a fost creierul acestei operaţiuni, de obţinere de fonduri pentru campania lui Traian Băsescu”. Procurorul a adăugat că ceilalţi inculpaţi din dosar, funcţionari publici, „au urmărit consolidarea propriilor poziţii în aparatul de stat, în eventualitatea în care Traian Băsescu ar fi câştigat alegerile, lucru care s-a şi întâmplat”.
Elena Udrea a sesizat CCR
La ultimul termen al procesului, Elena Udrea a cerut sesizarea CCR, care ar trebui să stabilească dacă articolele de lege cu privire la confiscarea specială sunt sau nu constituționale. Fostul demnitar a spus că faptele din acest dosar s-au prescris, iar „confiscarea echivalează cu aplicarea unei pedepse”.
Judecătorii de la ÎCCJ urmează să anunţe dacă cererea sa va fi admisă sau nu. DNA a pus sub sechestru, din 2018, un imobil al Elenei Udrea, estimat la o valoare de 565.000 de euro. Măsura a fost menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, în decizia de condamnare pe fond, prin care s-a dispus confiscarea a circa 2.000.000 de lei de la Elena Udrea.
Avocaţii inculpaţilor au solicitat încetarea procesului, pentru că faptele s-au prescris. În ceea ce privește situația Elenei Udrea, acuzată de comiterea a 7 infracţiuni, prescrierea s-a produs între decembrie 2017 şi decembrie 2019, a declarat avocatul Veronel Rădulescu.