În motivarea deciziei ÎCCJ au apărut două note informative datate în 5 mai 1975, redactate olograf și semnate cu numele de cod Petrov, care au stat la baza declarării fostului președinte al României, Traian Băcescu.

Notele informative au fost descoperite în dosarele de urmărire informativă ale unor colegi ai lui Traian Băsescu de Ia Institutul de Marină din Constanța.

Notele informative ce au stat la baza dosarului lui Traian Băsescu

Aceasta este una dintre cele două note informative redactate și semnate olograf cu numele conspirativ Petrov și primită de un ofiţer de contrainformaţii militare de la UM 02192 Constanţa.

„Nu are prieteni în clasă şi, din cauza caracterului său, nici nu este acceptat în anturajul colegilor. Din discuţiile purtate cu verişoara lui, V., de profesie învăţătoare, am înţeles că E. ar fi dispus, în cazul în care ar reuşi să cunoască în străinătate o fată cu avere, să rămână acolo. Cu verişoara lui L. am avut ocazia să discut aceste probleme deoarece am fost la un moment dat prieteni”

Urmează cea de-a doua notă informativă redactată cu numele conspirativ Petrov.

„Nu este dispus să se căsătorească decât foarte târziu şi cu o fată care să aibă o situaţie materială bună. În vara anului 1973 şi a anului 1974 a avut relaţii cu femei de cetăţenie cehă, dar nu ştiu dacă în momentul de faţă mai întreţine aceste relaţii” – este a doua nota informativă, despre un alt coleg al lui Traian Băsescu, primită de același ofițer de Contrainformații militare de la colaboratulul Petrov.

Cum s-a apărat Traian Băsescu?

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, susține că nu a știut că ofițerul de contrainformații militare făcea parte din Securitate, nu din Armată.

Cu toate acestea, judecătorii motivează că Institutul de Marină Civilă Constanţa, unde intrase studentul Traian Băsescu în 1972, era un ”obiectiv supravegheat pe linie de securitate de secţia Port a Inspectoratului Judeţean de Securitate Constanţa”.

Motivarea instanței

”La data de 29.08.1973, Institutul de Marină Constanţa a fost unificat cu Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Marină, formându-se, în structura Ministerului Apărării Naţionale, Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân” (UM 02192 Constanţa), obiectiv supravegheat pe linie de Securitate, de ofiţerii de contrainformaţii militare ai Serviciului CI al Comandamentului Marinei Militare (UM 02150 Mangalia), din structura Direcţiei a IV-a a Securităţi.

Pârâtul A. (Traian Băsescu – n.red) avea toate datele pentru a realiza că ofiţerul de contrainformaţii căruia i-a furnizat note informative acţiona, de fapt, în structura Securităţii, decât susţinerea recurentului (Traian Băsescu – n.red) în sensul că nu ar fi putut deduce sau cunoaşte acest lucru.

În primul rând, întrebările respectivului ofiţer, ce se pot deduce corelativ din răspunsurile date de A. (Traian Băsescu – n.red) în conţinutul celor două note, se circumscriu unor subiecte, aşa cum s-a menţionat, arhicunoscute în perioada respectivă ca fiind din „zona de interes” a Securităţii, fiind teme de poliţie politică (anturajul persoanei, caracterul, comportamentul, relaţiile amoroase, planurile de viaţă, etc.); în acele vremuri, o persoană cu un nivel de educaţie şi instruire mult inferior în comparaţie cu pârâtul, ar fi avut toate datele pentru a realiza care este scopul unor astfel de întrebări şi din „practica” cărei structuri a statului făceau parte. Semnificativ este faptul că, aşa cum a observat în mod corect judecătorul fondului, pârâtul era cât se poate de familiarizat cu ideea că astfel de teme sunt în zona de interes a Securităţii, câtă vreme a recunoscut faptul că a fost contactat de un ofiţer de securitate încă din anul 1972, purtând cu acesta o discuţie timp de mai multe ore.

Împrejurarea că recurentul (Traian Băsescu – n.red) avea reprezentarea faptului că a oferit acele note unui ofiţer de Securitate este dedusă, în mod verosimil de către prima instanţă, şi din alte împrejurări precum: mediul din care provenea sus-numitul, nivelul său de educaţie, faptul că tatăl său a fost colonel de armată, dar şi numeroasele referiri ale pârâtului la competenţele Securităţii în ceea ce priveşte funcţionarea Institutului de Marină (de exemplu eliberarea avizelor de navigaţie), la structura şi activitatea Securităţii în legătură cu această şcoală militară şi chiar cu apartenenţa la acest serviciu de Securitate represiv a persoanelor care îi interogau periodic pe elevii Institutului, inclusiv pe pârât. Aceste referiri se regăsesc în conţinutul întâmpinării, precum şi în susţinerile lui A. (Traian Băsescu – n.red) din faţa instanţei de judecată, în şedinţă publică”, au arătat judecătorii de la ÎCCJ, în motivarea publicată pe site-ul instituției.