Austria a înregistrat în 2022 peste 100.000 de treceri ilegale de frontieră şi şi-a justificat astfel opunerea intrării Bulgariei şi României în Schengen, reproşând lipsa protecției frontierelor externe a UE. Rezultatul a dus către o dispută diplomatică între Sofia şi Bucureşti, pe de o parte, şi Viena, pe de altă parte. Totuși, între timp, cifrele au scăzut brusc: de la jumătatea lunii decembrie până în primele zile ale lunii ianuarie, au fost reţinuţi cu 70% mai puţini imigranţi ilegali, a informat cotidianul „Die Presse”.

Fluxul de refugiaţi pe ruta Balcanilor de Vest s-a diminuat

Cancelarul austriac Karl Nehammer va efectua mai multe vizite în acest sens săptămâna viitoare: luni, 23 ianuarie, cancelarul va vizita frontiera externă a Bulgariei cu Turcia, locul care a fost decisiv pentru veto-ul Austriei la aderarea acestei ţări la Schengen în decembrie anul trecut.

Între timp, fluxul de refugiaţi pe ruta Balcanilor de Vest se reduce. Guvernul de la Viena motivează acest lucru pe seama faptului că Serbia a reimpus vize pentru cetăţenii indieni şi tunisieni. Din această ţară, migranţii ajungeau în UE cu ajutorul călăuzelor, în schimbul câtorva mii de euro. În 2022, numai în Austria au fost depuse 30.000 de cereri de azil din India şi Tunisia.

Scăderea bruscă a numărului de migranţi ilegali se datorează probabil şi faptului că mulţi dintre cei care stăteau deja în taberele de refugiaţi din Balcanii de Vest au plecat înainte de începerea sezonului rece, pentru a ajunge într-un loc „mai sigur”, cum ar fi în Austria, Germania, Suedia sau alte ţări ale UE, a notat sursa citată.

Anul 2023 oferă „ultima şansă” de a încheia un pact privind migraţia şi azilul în Europa

De asemenea, autorităţile din Grecia încearcă, la rândul lor, să golească treptat taberele supraaglomerate şi să îi lase pe migranţi să se deplaseze spre nord.  Anul 2023 oferă „ultima şansă” de a încheia un pact privind migraţia şi azilul înainte de următoarele alegeri din Europa din 2024, a avertizat Centrul Internaţional pentru Politici de Migraţie (ICMPD). Astfel, summitul extraordinar al UE din februarie ar putea aduce progrese, speră Bruxelles-ul în cazul în care statele membre sunt interesate de o soluţie comună.

Othmar Karas, membru al Parlamentului European din partea Partidului Popular Austriac (n. red. ÖVP, partidul cancelarului Nehammer), nu acordă șanse reale acestei perspective. „Lipseşte voinţa politică.”, s-a plâns el miercuri, 18 ianuarie, într-o conferinţă de presă.

Potrivit acestuia, este nevoie de o protecţie comună a frontierelor externe și de un sistem de azil al UE şi de un algoritm de redistribuţie a imigranţilor, bazat pe solidaritate. În ceea ce priveşte ultimul punct, nu există nici măcar unanimitate în cadrul ÖVP, a relatat sursa citată.