Preşedintele UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, a afirmat, miercuri, că este nevoie de o decizie din punct de vedere politic în ceea ce priveşte aderarea la Schengen care să întărească solidaritatea europeană şi nu să o slăbească, arătând că în Consiliul JAI de joi Austria ar putea, în continuare, să se abţină strategic la vot.

Austria ar putea să se abțină de la vot

„La reuniunea de mâine a miniştrilor europeni de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), unde se va discuta despre aderarea României la Schengen, Austria va putea, în continuare, să utilizeze abţinerea strategică. Acest lucru nu ar împiedica aderarea României la Schengen, ci ar însemna doar că, din punct de vedere tehnic, aceasta ar putea avea loc la sfârşitul lunii martie 2023.

Acest lucru presupune, desigur, că va exista un vot separat în cazul fiecărei ţări şi că aderarea României nu este legată de cea a Bulgariei. Acum este mare nevoie de o decizie din punct de vedere politic care să întărească solidaritatea europeană şi nu să o slăbească”, a scris, pe Facebook, liderul UDMR, Kelemen Hunor.

Potrivit acestuia, România a îndeplinit toate criteriile tehnice în privinţa aderării la Schengen.

„Aderarea la Schengen este în interesul tuturor cetăţenilor români, inclusiv al nostru, al maghiarilor din România”, a transmis vicepremierul.

Un alt scenariu posibil privind aderarea

Un scenariu posibil este ca România şi Bulgaria să intre în spaţiul Schengen împreună în a doua parte a anului viitor, atunci când Spania va deţine preşedinţia Consiliului UE, ceea ce ar însemna ca votul să aibă loc acum, dar cele două ţări să fie supuse unor demersuri suplimentare pentru securizarea frontierelor, a declarat miercuri, pentru Agerpres, eurodeputatul S&D Victor Negrescu.

El a avansat această variantă printre cele care ar putea totuşi duce la aderarea României şi Bulgariei la Schengen, deşi continuă să existe o opoziţie a Austriei.

„Ar însemna să avem votul acum, dar în proiectul de rezoluţie vom avea această dată privind aderarea la zona de liberă circulaţie, iar cele două state, România şi Bulgaria, în special Bulgaria, ar fi supuse unor demersuri suplimentare cu sprijin european pentru securizarea frontierelor, ceea ce înţeleg că ar fi o variantă agreată mai degrabă de susţinătorii Bulgariei”, a afirmat el.