S-a aflat adevărul despre aceste pensii. Vin clarificări de ultimă oră din partea MApN. Ce legătură există între pensiile militare și cele speciale? Generalul de brigadă Constantin Spînu a explicat totul.
Conform reformei pensiilor asumate prin PNRR de Guvern, pensiile militare au fost incluse în cele speciale. În acest sens, generalul de brigadă Constantin Spînu explică care este adevărul și prezintă date solide în acest sens.
Generalul a explicat clar nedumeririle privind pensiile militare.
„De data aceasta, focul dezbaterilor s-a reaprins de la reforma pensiilor asumată în PNRR, în care s-ar fi angajat și includerea pensiilor militare în rândul celor speciale (fapt dovedit deja ca fiind un fals) și de la o pretinsă comunicare oficială dinspre Comisia Europeană către guvernul de la București cum că musai pensiile militare trebuie considerate speciale și aduse la ordin în câmpul contributivității (iarăși fals, pentru că nu există o astfel de poziție exprimată oficial de la Bruxelles, ci doar un studiu din categoria European Economy discussion Papers, studiu intitulat „Special Pensions in the EU”, spune acesta.
Constantin Spînu a luat la rând sistemul pensiilor militare atât din România, cât și din restul Europei, pentru a le explica mai bine românilor care este adevărul.
În România, potrivit generalului, baza de calcul folosită la stabilirea pensiei militare este media salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate.
Totodată, el explică că sistemul pensiilor militare din România acoperă și riscurile activității sistemului de apărare, de ordine publică, dar și securitate națională.
Adevărul despre sistemul de pensii militare din România
„România. Sistemul pensiilor militare de stat acoperă în țara noastră riscurile activității specifice sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, interzicerea sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți din Constituția României, precum și pierderile de venituri datorate invalidității, bătrâneții sau decesului (articolul 4 din Legea nr. 223 din 2015 privind pensiile militare de stat).
Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor care urmează să se pensioneze, fără includerea unei serii de prime, sporuri, indemnizații specificate în textul legii”, explică acesta.
În același timp, generalul de brigadă Constantin Spînu mai precizează că cuantumul pensiei de serviciu este determinat în procente din baza de calcul, începând cu 65%, pentru o vechime cumulată de cel puțin 25 de ani, la care se adaugă 1% pentru fiecare an care depășește această vechime, dar nu mai mult de 85%.
În ceea ce privește vârsta de pensionare minimă și aici există câteva reguli clare. Unii angajați din MApN pot să iasă la pensie la 56 de ani și trei luni, în timp ce alții, născuți după luna ianuarie 1970 se pot pensiona până la vârsta de 60 de ani.
Generalul spune că vârsta standard de pensionare în rândul militarilor nu poate fi mai mică de 45 de ani pentru cei care s-au născut până în 1959 și nici mai mică de 47 de ani pentru cei născuți după anul 1970.
Care este vârsta reală de pensionare în MApN?
„În plus, vârsta minimă de la care militarii și celelalte categorii din sistemul național de apărare se pot pensiona este calculată după reguli clare.
Tot Legea nr. 223 din 2015 stabilește că vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă este stabilită în funcţie de anul naşterii celor care trec în rezervă, pornind de la 56 de ani şi trei luni, pentru cei născuţi în luna octombrie 1959 şi care creşte progresiv, conform unei anexe care face parte din lege, până la 60 de ani, pentru cei născuţi după luna ianuarie 1970.
Această limită poate fi redusă pentru perioada în care militarii şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite, speciale sau alte condiţii cu perioade corespunzătoare. Reducerea vârstei standard de pensionare nu poate fi mai mare de 13 ani.
Prin aplicarea acestor reduceri, vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani, pentru cei născuți până în 1959, respectiv 47 de ani, pentru cei născuți după 1970. Miturile referitoare la pensionări anticipate sau pentru limită de varstă în jurul a 40 de ani, cu pensii uriașe, sunt, evident… mituri”, explică acesta.
Generalul precizează că la fel ca și alte țări membre ale NATO și UE, România a reglementat și ea sistemele de pensii militare.
„Acestea, ar fi, pe scurt, coordonatele sistemului de pensii militare de stat din România. Ca și țara noastră, cele mai multe țări din NATO și din Uniunea Europeană au reglementat în mod similar sistemele de pensii militare de foarte multă vreme.
Bazele de calcul valorifică fie lunile cu veniturile cele mai mari din cariera unui militar, fie chiar ultima lună de activitate, fie perioade mai mari de la finalul carierei, de genul ultimilor 10 ani, pentru care se calculează media veniturilor. Să vedem exemple promise”, a mai adăugat acesta.
Ce pensii încasează militarii din Europa?
Generalul a prezentat și baza de calcul pentru pensiile militare din Franța, Germania, dar și Polonia, țări în care calculul este unul mult mai simplu.
„În Franța, baza de calcul (numită soldă brută) este reprezentată de media remuneraţiei primite de militar în ultimele şase luni de serviciu efectiv înainte de ieşirea la pensie, fără a fi luate în calcul diversele prime de care a beneficiat. Formula de calcul a pensiei este foarte simplă: (numărul de trimestre lucrate / numărul de trimestre necesare pentru pensionare) × 75% × solda brută.
Pensia militarilor este recalculată anual în funcţie de inflaţie, pe baza indicilor menţionaţi în raportul financiar, economic şi social al legii finanţelor din anul în curs”, adaugă acesta.
Și în Turcia regăsim o situație similară. Potrivit generalului, aici, cuantumul pensiei lunare pentru cadrele militare este de 75% din ultima soldă de funcţie şi grad, plus 1% pentru fiecare an întreg pentru personalul care depăşeşte 25 de ani vechime,
„Cuantumul pensiei lunare pentru cadrele militare din Turcia este de 75% din ultima soldă de funcţie şi grad, plus 1% pentru fiecare an întreg pentru personalul care depăşeşte 25 de ani vechime, dar nu are voie să depăşească 100% din solda de grad şi funcţie.
Pe lângă aceasta, rezerviștii turci pot beneficia de bonificaţii lunare suplimentare (stabilite periodic prin hotărâre de guvern), care variază în funcţie de grad şi vechime, precum și de o bonificaţie de pensionare, care poate fi acordată într-o singură tranşă sau periodic.
Vârsta la care se pot pensiona cadrele militare din armata turcă este reprezentată de limita de vârstă în grad, cu acumularea unei vechimi de minimum 25 de ani pentru bărbaţi, respectiv 20 de ani pentru femei.
Militarii şi poliţiştii turci primesc un spor de vechime de trei luni la fiecare an de muncă. Personalul navigant, de pe submarine şi scafandrii primesc un spor de vechime de şase luni la fiecare an”, adaugă acesta.
Pensiile militare nu sunt pensii speciale
Generalul de brigadă Constantin Spînu precizează că în realitate, pensiile militare nu sunt deloc pensii speciale, așa cum se tot discută în spațiul public de luni de zile. Totodată, el subliniază faptul că militarii au ajuns pe nedrept să fie considerați ”pensionari de lux”.
„Așa se face că atunci când opinia publică din România a descoperit această constelație a legilor speciale, care au produs pensionarii de lux, militarii au fost, pe nedrept, asimilați acestora. Fără a arăta cu degetul către nimeni, cred că avem toate argumentele să spunem cât se poate de răspicat: pensiile militare nu sunt pensii speciale.
Sistemul acesta de calcul este norma în NATO și în Uniunea Europeană nu pentru că militarii ar fi „speciali”, ci pentru a asigura o justă compensare a importanței muncii, a riscurilor profesionale și a limitării sau interzicerii unor drepturi fundamentale pe perioada activă profesional a militarilor”, a mai adăugat acesta, potrivit presamil.ro.