Potrivit CNBC, Moscova a reacționat deja la ideea unei expansiuni iminente a vechiului său inamic, chiar la scurt timp după ce Finlanda și-a anunțat intenția de a-și depune candidatura.

Răspunsul Rusiei după schimbarea configuraţiei generale a NATO ”va depinde de consecinţele practice ale aderării” celor două ţări la Alianţa Nord-Atlantică, a afirmat ministrul rus adjunct de Externe, remarcând că Suedia şi Finlanda „nu ar trebui să-şi facă iluzii că Rusia se va resemna pur şi simplu” cu această nouă situaţie.

Reacția lui Putin

Iar președintele Vladimir Putin a declarat că extinderea NATO „este o problemă”, subliniind că aceasta este o mișcare în interesul SUA. ”Rusia nu are probleme cu aceste ţări, întrucât intrarea lor în NATO nu creează o ameninţare”, a spus Putin comentând anunțul.

Dar liderul de la Kremlin a atras atenţia că dacă această extindere a NATO va fi însoţită de  „amplasarea de infrastructuri militare” pe teritoriul Finlandei şi al Suediei, atunci Rusia va fi nevoită să reacţioneze. „Desfăşurarea de infrastructuri militare pe teritoriile acestor ţări va antrena evident un răspuns din partea Rusiei”, a indicat Putin.

Cei trei pași pe care i-ar putea face Rusia

CNBC amintește că orice decizie privind extinderea NATO necesită aprobarea tuturor celor 30 de state membre ale alianței și a parlamentelor acestora, iar Turcia a exprimat deja unele obiecții.

În paralel, unii experții evaluează posibilii „pași” pe care Putin i-ar putea face pe viitor. Iată care ar putea fi aceștia:

Mai multe provocări pentru NATO

De-a lungul anilor, Rusia a realizat numerose incursiuni provocatoare în apropierea sau în spațiul aerian al aliaților NATO. Acestea par să fi crescut în frecvență în ultimii ani. Odată cu decizia Suediei și Finlandei, experții cred că alianța ar trebui să se pregătească pentru mai multe provocări din partea Rusiei.

„Acest lucru schimbă mediul de securitate pentru îMarea Baltică și pentru Arctica”, a declarat generalul în rezervă Ben Hodges, fost comandant al armatei SUA în Europa.

„Desigur, vor exista în continuare încălcări ale spațiului aerian, dar suntem o alianță defensivă și vom reacționa cu profesionism. Ultimul lucru pe care rușii și-l doresc ar fi să se lupte cu toate cele 30 de națiuni NATO”, a comentat el.

Atacuri cibernetice și masări de trupe

Suedia și Finlanda au insistat că aderarea la NATO nu este o mișcare împotriva Rusiei, dar rcunosc că deciziile au fost luate în contextul invadării Ucrainei.

Prim-ministrul Suediei, Magdalena Andersson, a declarat că țara sa a simțit că apartenența la NATO este cel mai bun lucru pentru asigurarea securității. „Ce fel de represalii pot urma, asta depinde de Putin. Vedem că pot avea loc atacuri cibernetice și atacuri hibride și alt tip de măsuri, dar totul depinde de ei”, a afirmat ea.

La rândul său, ministrul suedez de Externe Ann Linde a declarat că, înainte ca Suedia și Finlanda să devină membre cu drepturi depline ale NATO, am putea asista la ”o escaladare a tensiunilor”, sugerând că Rusia ar putea masa mai multe trupe aproape de granița Suediei.

Arma energetică

Un alt spațiu potențial de ripostă a Rusiei pentru extinderea NATO ar putea fi cel din sfera energetică.

Rusia deține încă un atu puternic în acest domeniu, deoarece a reprezentat aproximativ 40% din importurile de gaze ale UE. Și în timp ce Europa caută surse alternative de energie pentru a-și reduce dependența de Rusia ca furnizor de petrol și gaze, se bazează, în continuare, pe gazul rusesc. Gilles Moec, economist-șef la AXA Investment Managers, susține că există o„posibilitate mare” ca Rusia să „închidă robinetul” aprovizionării în UE.

La o zi după ce liderii Finlandei și-au anunțat sprijinul pentru aderarea la NATO, compania de utilități rusă Inter RAO a anunțat că va înceta exportul de energie electrică în Finlanda (țara primește aproximativ 10% din electricitate din Rusia), invocând drept motiv facturile neplătite.