Tot ce spune Vladimir Putin începând cu 24 februarie arată că mentalitatea lui este strict naționalistă, că justificările Rusiei se bazează pe sfera sa de influență, ale cărei granițe coincid cu imperiul țarist al timpurilor coloniale.

Atacurile Rusiei asupra unui stat acum suveran sunt agresiune pură și nu au nimic defensiv, potrivit ManilaTimes. Putin pretinde în continuare că Ucraina este o marionetă a NATO, fără a ține seama de dreptul Ucrainei de a se alătura unor alianțe.

Toate acestea dezvăluie dominația politică îndelungată a lui Putin asupra Rusiei, care ignoră toate principiile normative care interzic folosirea forței împotriva altui stat. În ultimele 14 săptămâni, Rusia lui Putin a ignorat complet dreptul internațional privind conflictele armate sau legea privind desfășurarea ostilităților armate, legalitatea armelor și modul în care sunt utilizate.

În acest sens, trebuie menționată experiența avocaților care s-au implicat în „războiul asimetric”. Un astfel de război se duce de obicei între o armată profesionistă permanentă și o mișcare de insurgență sau de rezistență care adesea au statutul de combatanți ilegali.

Avocații s-au confruntat cu numeroase provocări care decurg din complicațiile apărute atunci când în lupte este implicată și populația civilă și când sunt atacate locuri sensibile, cum ar fi spitalele, casele, școlile și clădiri religioase sau când civilii sunt folosiți ca scuturi umane.

Războiul asimetric, experimentat în Afganistan

Războiul asimetric a fost experimentat în Afganistan, care părea să fi extins sensul de „atac armat” din art. 51 din Carta ONU astfel încât să cuprindă un atac al unor actori nestatali (al-Qaida și talibani).

În Siria, regimul lui Bashar Al-Assad a intrat în centrul atenției prin articolul 2(4) din Carta ONU care spune că „toți membrii trebuie să se abțină în relațiile lor internaționale de la amenințarea sau utilizarea forței împotriva integrității teritoriale sau a independenței politice a oricărui stat, în orice mod incompatibil cu scopurile Națiunilor Unite”.

La mâna celor cei cinci membri din Consiliul de Securitate ONU

Excepțiile includ dreptul la autoapărare și dreptul ONU (în conformitate cu Capitolul VII al Cartei) ”să autorizeze acțiunea colectivă pentru a răspunde la o amenințare percepută de Consiliul de Securitate (CS). Aici este problema.

Orice acțiune întreprinsă de CS este supusă dreptului de veto, pe care îl au cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate (SUA, Regatul Unit, Franța, China și Rusia).

Adesea, capacitatea sau incapacitatea comunității internaționale de a interveni atunci când statele încalcă în mod sistematic anumite drepturi depinde de acești cinci membri permanenți. Iar unii pot veni în sprijinul statului agresor. Acest lucru duce la percepția unei părtiniri în Consiliul de Securitate al ONU.

Abuzul lui Putin este evident

Abuzul este foarte evident în poziția lui Putin cu privire la războiul dus împotriva Ucrainei. Tot mandatul său la Kremlin abundă în acțiuni autoritare și represive, în încălcări flagrante ale drepturilor omului. Putin vrea ca rușii să creadă doar în propaganda naționalistă și să ignore adevărul istoric.