Țările occidentale sunt dispuse să protejeze viitoarea existență a Ucrainei prin garanții de securitate, dar acestea nu pot ajunge la un nivel de protecție similar cu cel oferit de alianța militară NATO, a declarat miercuri cancelarul german Olaf Scholz.

Țări precum SUA, Marea Britanie, Germania și Franța au început să discute cu Ucraina despre cum să se asigure că un potențial acord de pace între Kiev și Moscova va fi respectat de ambele părți, astfel încât Rusia să nu folosească un astfel de armistițiu pentru a se regrupa și a ataca din nou pe viitor.

Cancelarul german, lovitură pentru Ucraina lui Zelenski

Cu toate acestea, răspunzând la întrebările parlamentarilor din Bundestag, camera inferioară a parlamentului german, Scholz a declarat că este „clar” că astfel de garanții de securitate pentru Ucraina „nu vor corespunde articolului 5 din Tratatul NATO”, transmite Politico.

Cancelarul s-a referit la clauza de apărare reciprocă a alianței militare, care spune că un atac asupra unei țări NATO trebuie tratat ca un atac asupra tuturor membrilor. În practică, clauza articolului 5 este o garanție majoră, în special pentru țările mai vulnerabile, cum ar fi țările baltice, deoarece înseamnă, de exemplu, că SUA ar interveni cu toată puterea sa militară dacă Rusia ar ataca – acționând ca un puternic factor de descurajare.

Cu toate acestea, pentru Ucraina, care se află în a cincea lună de război cu Rusia, remarcile lui Olaf Scholz sună deosebit de descurajator: Germania și Franța, au refuzat țării est-europene o cale clară de aderare la NATO în 2008. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut în martie că Rusia nu ar fi atacat țara sa dacă ar fi fost membră NATO.

Comentariile lui Scholz par să sugereze că Ucraina nu va putea conta pe sprijinul militar direct al NATO nici în viitor. Țările NATO au sprijinit indirect Kievul în războiul său cu Rusia prin trimiterea de tancuri, artilerie și alte tipuri de arme, dar s-au asigurat cu prudență că nu se implică direct în război.

Scholz recunoaște că procesul „este departe de a fi complet”

Cancelarul a declarat în fața legislatorilor că garanțiile de securitate pentru Ucraina „trebuie adaptate” la „situația specifică” țării, dar nu a oferit mai multe detalii, argumentând că „totul este un proces care este departe de a fi complet și, prin urmare, nu poate fi încă concretizat”.

Scholz a sugerat, de asemenea, că Occidentul ar trebui să folosească „sancțiunile sale extrem de eficiente împotriva Rusiei” – care ar putea fi ridicate sau atenuate dacă Rusia acceptă un acord de pace rezonabil cu Ucraina – și să reinstituie aceste măsuri restrictive „dacă există încălcări ” ale acordului de pace.

Ucraina a avut experiențe proaste cu garanții de securitate fără o aplicabilitate suficientă. Țara a renunțat la armele sale nucleare în anii 1990 în schimbul unor asigurări din partea Rusiei, a SUA și a Marii Britanii, care au promis în Memorandumul de la Budapesta din 1994 „să respecte independența și suveranitatea” Ucrainei și „să se abțină de la amenințarea sau utilizarea forței” împotriva țării.

Garanția a fost încălcată pentru prima dată de Rusia în 2014, când a anexat Crimeea și s-a implicat în conflictul armat din estul Ucrainei, iar apoi a devenit complet nulă și neavenită odată cu invazia Moscovei din acest an.