Vestea zilei bine pentru Ion Iliescu. Procurorii de la Parchetul General au decis să retrimită Dosarul Revoluției în instanță. Măsura a fost luată după ce șefa Parchetului General, Gabriela Scutea, a declarat că au rezolvat problemele semnalate de judecători.
Gabriela Scutea a declarat, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, că ”reluarea urmăririi penale s-a dispus după ce dosarul a fost restituit fizic de ÎCCJ, iar actele de urmărire penală și redactarea rechizitoriului au fost făcute în 5 luni și 15 zile”.
Șefa Parchetului General a arătat că reluarea dosarului de către un alt procuror ar fi însemnat o perioadă foarte mare de timp chiar și doar pentru citirea volumelor dosarului Revoluției.
Ion Iliescu este acuzat de infracţiuni contra umanităţii
”Se impune o clarificare în privința evenimentelor din 1989 (…) Foarte multe dintre dosare se găsesc reunite în dosarul pe care astăzi îl înaintăm la ÎCCJ (…)”, a mai spus Gabriela Scutea, șefa Parchetului General.
Dosarul Revoluţiei – în care fostul preşedinte Ion Iliescu şi fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu – sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii – s-a întors în noiembrie anul trecut la Parchetul Militar pentru refacerea anchetei, a decis miercuri instanța supremă. Decizia pronunțată de Înalta Curte la aproape 32 de ani de la Revoluție este definitivă.
În 21 mai 2021, un judecător de cameră preliminară de la instanţa supremă a decis ca dosarul Revoluției să fie restituit procurorilor, după ce a constatat nereguli în rechizitoriu. Procurorii militari şi mai multe victime au atacat decizia, dar magistraţii au respins contestaţiile acestora.
Fostul preşedinte al României nu s-a prezentat la niciun termen în Dosarul Revoluției
Fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi generalul (rtr.) Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, sunt acuzaţi în acest dosar de infracţiuni contra umanităţii. Ion Iliescu nu s-a prezentat la niciun termen al procesului.
Conform rechizitoriului, pe fondul degenerării relaţiilor dintre România şi URSS, după momentul „Praga 1968”, dar şi ca urmare a stării de nemulţumire profundă şi generală din societate, s-a coagulat şi a evoluat o grupare dizidentă care a avut drept scop înlăturarea fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu, dar care urmărea menţinerea României în sfera de influenţă a URSS.
Procurorii militari susţin că gruparea din jurul lui Ion Iliescu a acţionat abil şi eficient în preluarea puterii politice şi militare în decembrie 1989.
Astfel, întreaga forţă militară a României – MApN, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22 decembrie 1989, s-ar fi pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia.
