Semnal important venit chiar de la granița cu România. Vicepreședintele Bulgariei a ținut să arate că Guvernul interimar a făcut mai mult pentru Schengen decât s-a făcut în ultimii 10 ani. Acesta a dat detalii cheie despre acțiunile făcute în sensul aderării la spațiul de liberă circulație.
“În două luni și jumătate, guvernul interimar a făcut mai mult pentru Schengen decât s-a făcut în ultimii 10 ani”, a declarat pentru Televiziunea Națională Bulgară (BNT) vicepreședintele Bulgariei, Iliana Iotova.
La începutul lunii, Austria și Țările de Jos au blocat intrarea Bulgariei și României în Schengen de la 1 ianuarie 2023. Câteva zile mai târziu, în cadrul ședinței Consiliului European, președintele a anunțat că țara va fi primită cel târziu în octombrie.
Iotova a subliniat că această componență a cabinetului interimar a ridicat foarte sus ștacheta, nu doar prin menționarea unei date pentru Schengen, ci și prin scăderea prețului gazului, deschiderea interconectorului cu Grecia și lupta cu succes împotriva inflației.
Nivelurile record ale inflației a fost domolite în Bulgaria
„Bulgaria este printre puținele țări din UE unde nivelurile record ale inflației a fost domolite. Cine preia puterea trebuie să continue aceste politici”, a explicat vicepreședintele bulgar. Potrivit lui Iotova, dorința guvernelor interimare a fost să rezolve problemele oamenilor și nu s-au descurcat, a arătat dvenik.bg.
De altfel, în urmă cu o zi, ministrul bulgar al justiției, Krum Zarkov, a susținut că a fost luat un angajament clar pentru admiterea Bulgariei la Schengen în octombrie 2023. Potrivit acestuia, termenul a fost convenit în cadrul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles de săptămâna trecută.
Zarkov a comentat că pentru prima dată Bulgaria are un termen concret pentru Schengen, care este „rezultatul muncii intense a guvernului interimar din ultimele săptămâni și al unei puternice autorități internaționale în persoana președintelui Radev”.
Aderarea Bulgariei la Schengen, blocată de Austria și Țările de Jos
Krum Zarkov a mai spus că acum totul depinde de activitatea parlamentului și de adoptarea mai multor reforme legate de statul de drept. Potrivit ministrului, Bulgaria nu ar trebuie să fie îngrijorată de rapoartele pe care le așteaptă Olanda, legate de mecanismul de monitorizare.
„Nu ar trebui să ne facem griji pentru aceste rapoarte. Potrivit așa-numitului „mecanismul orizontal” sunt rapoarte în fiecare an și nu sunt doar despre Bulgaria. Aceste rapoarte nu ar trebui să ne sperie, noi ne-am îndeplinit angajamentele”, a explicat Zarkov.
Aderarea Bulgariei la Schengen a fost blocată de Austria și Țările de Jos, iar România a fost oprită doar de Austria. Cu o decizie unanimă, Croația a devenit din ianuarie membră cu drepturi depline al zonei de liberă circulație. Țările de Jos doresc ca în continuare Comisia Europeană să facă un raport cu privire la Bulgaria în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, deși monitorizarea a fost oprită la sfârșitul anului 2019.