Curtea de Apel Bucureşti a dispus luni rejudecarea dosarului în care fostul preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal Dumitru Dragomir primise o condamnare de 4 ani închisoare cu executare. Acesta a fost acuzat că a primit peste 3 milioane euro mită de la administratorul RCS/RDS, Ioan Bendei, în schimbul acordării drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din Liga 1.

În ianuarie 2019, Dumitru Dragomir a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la 4 ani de închisoare cu executare, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi complicitate la spălarea banilor, transmie Agerpres. 

La judecarea apelului, Curtea de Apel Bucureşti a dispus rejudecarea dosarului de la zero, începând cu procedura camerei preliminare.

Dosarul nu a fost trimis înapoi la tribunal, ci va rămâne la Curtea de Apel Bucureşti, pe motiv că tribunalul nu avea competenţa să judece această cauză.

„În baza art. 421 pct. 2 lit. b C.pr. pen. admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi de inculpaţii Bădiţă Florin Bogdan, Bendei Ioan, SC Bodu SRL, Dragomir Bogdan Dumitru, Dinei Mihai, Dragomir Dumitru, SC INTERGRASOFT SRL, Oprea Alexandru, SC RCS&RDS SA şi Bulgac Serghei împotriva sentinţei penale nr. 37/15.01.2019 pronunţate de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală în dosarul nr. 31983/3/2017.

Desfiinţează, în totalitate, sentinţa penală apelată şi dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa competentă – Curtea de Apel Bucureşti. Judecata îşi va relua cursul începând cu procedura camerei preliminare, conform art. 342 şi urm. C. pr. pen. Definitivă”, se arată în decizia CAB.

Dumitru Dragomir a scăpat de pedeapsă

Dumitru Dragomir scapă astfel de condamnarea de 4 ani închisoare, la fel şi fostul administrator al SC Bodu SRL, care avea acceaşi pedeapsă.

De asemenea, a fost desfiinţată şi soluţia instanţei de fond privind confiscarea sumei de 3,1 milioane euro de la SC Bodu SRL şi SC RCS&RDS.

În august 2017, Dumitru Dragomir a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită şi complicitate la spălare de bani.

Alături de el au fost deferiţi justiţiei Ioan Bendei, la data faptelor administrator al SC RCS&RDS SA, pentru dare de mită şi complicitate la spălare de bani; Bogdan Dumitru Dragomir (fiul lui Dumitru Dragomir), la data faptelor asociat unic al SC Bodu SRL, pentru complicitate la luare de mită şi complicitate la spălare de bani.

De asemenea, procurorii au decis să trimită în judecată şi societăţile RCS&RDS, pentru dare de mită şi spălare de bani, Bodu SRL, pentru complicitate la luare de mită şi spălare de bani, şi Integrasoft SRL, pentru complicitate la spălare de bani.

Mită de 3,5 milioane de euro

Procurorii susţin că, în perioada aprilie 2009 – mai 2011, în calitate de preşedinte al LPF, cu sprijinul lui Florin Bădiţă, Bogdan Dumitru Dragomir şi Bodu SRL, Dumitru Dragomir a pretins suma de 3,5 milioane de euro de la Ioan Bendei, în calitatea acestuia de administrator şi acţionar al RCS&RDS SA, din care a primit suma de 3.100.000 de euro de la RCS&RDS SA.

Banii primiţi au fost disimulaţi sub forma unor plăţi făcute în cadrul unui contract de asociere în participaţiune, încheiat la data de 15 august 2009, pentru finanţarea unui local administrat de fiul lui Dragomir, Crystal Palace Ballrooms.

„Contractul respectiv a fost încheiat între societăţile Bodu SRL, deţinută de Dumitru Dragomir şi RCS&RDS SA, inculpatul Bendei Ioan beneficiind de sprijinul inculpaţilor Dinei Mihai şi Oprea Alexandru, administratori ai RCS&RDS SA.

Banii respectivi au fost pretinşi şi primiţi de inculpatul Dumitru Dragomir în contextul executării, în perioada respectivă, a unui contract de cesiune a drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din Liga 1, încheiat la data de 8 aprilie 2008 între LPF şi consorţiul constituit din societatea SC RCS & RDS SA, administrată de inculpatul Bendei Ioan şi o altă societate”, susţine DNA.

Acuzații de spălare de bani

Cu privire la infracţiunea de spălare de bani, anchetatorii notează că, în perioada 2015 – 2016, pe parcursul urmăririi penale desfăşurate în cauză, între societăţile RCS&RDS SA, Bodu SRL şi alte persoane juridice, s-ar fi încheiat mai multe acte juridice în legătură cu contractul de asociere în participaţiune din data de 15 august 2009.

„A rezultat că patru dintre aceste acte juridice reprezintă, în parte, forme alternative tipice de spălare de bani, prin care s-au stabilit raporturi juridice nereale, pentru a disimula adevărata natură a existenţei sumei de 3.100.000 euro în patrimoniul societăţii Bodu, dar şi în scopul de a ajuta persoanele care au săvârşit infracţiunile de dare şi luare de mită să se sustragă de la urmărire penală. Practic, în urma unor operaţiuni juridice complexe, a fost schimbată natura sumelor plătite, acestea fiind transferate artificial înapoi în patrimoniul RCS&RDS”, spune DNA.

Cum a acționat Dumitru Dragomir?

Prin urmare, susţin anchetatorii, pentru a-l determina pe Dumitru Dragomir să susţină interesele RCS&RDS la nivelul LPF, în legătură cu executarea contractului de cesiune a drepturilor de televizare, la data de 15 august 2009, între SC Bodu SRL şi RCS&RDS s-a încheiat un contract de asociere în participaţiune, conţinutul contractului fiind anume conceput de părţi astfel încât să creeze aparenţa unei asocieri tipice şi să mascheze cât mai bine voinţa lor reală – aceea de a da, respectiv de a lua mită.

DNA arată că, în baza acestui contract, în perioada 18 august 2009 – 10 mai 2011, RCS&RDS SA a plătit către Bodu SRL, în 27 de tranşe, suma de 3.100.000 euro (13.059.290 lei).

„În perioada 2015 – 2016 părţile implicate în încheierea contractului de asociere în participaţiune au acţionat pentru ‘spălarea’ şi ‘curăţarea’ sa de caracterul infracţional, în scopul disimulării originii ilicite a acestuia. Astfel, între RCS&RDS SA, Bodu SRL şi SC Integrasoft SRL au fost încheiate mai multe acte juridice, părţile preocupându-se exclusiv să confere contractului de asociere în participaţiune un caracter licit, în special în privinţa sumei de 3.100.000 euro, plătită în condiţiile de mai sus. Aceste operaţiuni, care s-au derulat până în anul 2016, au condus în final la cumpărarea de către RCS&RDS SA a afacerii care a stat la baza contractului de asociere”, potrivit DNA.