Cel mai nou raport economic periodic al UE, numit Living Up to Potential in the Wake of Adverse Shocks, analizează modul în care unele state membre ale UE pot naviga aceste vremuri pline de provocări din punct de vedere economic, pentru a stimula creșterea economică și incluziunea pe termen lung, în urma unei pandemii, a unui conflict în curs de derulare în regiune și a unei crize a costului vieții.

„Două șocuri consecutive, în succesiune rapidă, riscă să îngreuneze redresarea UE.” a declarat Gallina A. Vincelette, Director Regional pentru Țările Uniunii Europene, Banca Mondială.

„Pandemia a diminuat bugetele naționale, în timp ce contextul războiului din Ucraina a exacerbat provocarile, iar guvernele se confruntă cu inflație ridicată, creștere economică scăzută și o criză a costului vieții care îi afectează puternic pe cei mai vulnerabili.

Dar în fața adversității se află oportunitatea. Instituții mai eficiente și o guvernare mai bună pentru a implementa reforme dificile și pentru a asigura o creștere economică verde, rezilientă și incluzivă, sunt soluția zilei.”, a maia dăugat oficialul Băncii Mondiale.

Economiile puternice din UE au revenit la nivelurile dinainte de pandemie

O bună parte din economiile statelor membre ale UE a revenit la niveluri de creștere pre-pandemică, deși, într-un ritm inegal. După ce s-a contractat cu 5,9% în 2020, creșterea economică a UE27 și-a revenit în 2021, aceasta fiind cea mai puternică redresare post-recesiune de până acum, din regiune. Acest lucru a fost determinat, în mare parte, de o relaxare a restricțiilor împotriva COVID-19, ce a încurajat creșterea cererii agregate, în timp ce sprijinul politic fără precedent, adaptarea sporită și rata ridicată a vaccinării au susținut redresarea.

Raportul recomandă guvernelor să fructifice această redresare economică încurajatoare. În acest context, reformele sprijinite de Planurile Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR) ale statelor membre ale UE oferă țărilor un punct de plecare foarte bun pentru a răspunde factorilor ce constrâng creșterea economică.

„Afectarea piețelor forței de muncă, înăsprirea condițiilor de creditare, perturbarea lanțurilor de aprovizionare și încetinirea inovației demonstrează cum o criză poate inversa progresele în materie de venituri din ultimii ani”, a adăugat Vincelette.

România ar putea ajunge la o creştere economică de 5,2% între 2022 şi 2030

„Provocările actuale pot fi rezolvate, dacă țările investesc prudent, acordă prioritate învățării pe tot parcursul vieții și îndepărtează barierele din calea intrării firmelor pe piață și a comerțului, încurajând în același timp concurența. O atenție sporită acordată tranziției verzi oferă, de asemenea, o oportunitate excelentă pentru statele membre ale UE de a decupla creșterea economică de degradarea mediului și de a plasa țările pe traiectoria dezvoltarii economice sustenabile.”, mai spune oficialul.

Raportul constată că, pe termen lung, investiții mai ridicate, împreună cu reforme, cum ar fi îmbunătățirea participării pe piața muncii, integrarea lucrătorilor migranți, consolidarea instituțiilor și îmbunătățirea rezultatelor educaționale pot crește potențialul economic. Dacă aceste reforme sunt implementate, creșterea economică potențială până la sfârșitul acestui deceniu (2022-2030) în Polonia și România ar putea depăși semnificativ dinamica deceniulului precedent, în timp ce Bulgaria și Croația ar putea beneficia de o creștere dublată față de scenariul de bază actual.

Aceste reforme ar putea propulsa creșterea economică potențială medie în perioada 2022-2030 la 4,6% în Bulgaria, 3,5% în Croația, 4% în Polonia și 5,2% în România. Asumarea unor reforme ambițioase ar pune aceste state membre ale UE pe calea către o convergență mai rapidă cu nivelul mediu al venitului pe cap de locuitor al UE și ar compensa efectele negative ale pandemiei și războiului.

Activitatea regională a Băncii Mondiale în Europa și Asia Centrală

Până în prezent, Banca Mondială a angajat un portofoliu de peste 1,7 miliarde de dolari pentru a ajuta economiile emergente din Europa și Asia Centrală să atenueze impactul generat de pandemia de COVID-19. Sprijinul total mobilizat de Banca Mondială pentru Ucraina se ridică acum la peste 925 de milioane de dolari.

Creșterea globală, așa cum evidențiază Perspectivele Economice Globale ale Băncii Mondiale, este de așteptat să scadă de la 5,7% în 2021 la 2,9% în 2022 – fiind semnificativ mai mică decât 4,1%, așa cum a fost anticipat în ianuarie 2022.

Se așteaptă ca aceasta să se situeze în jurul acestui ritm în perioada 2023-2024, deoarece războiul din Ucraina perturbă activitatea, investițiile și comerțul pe termen scurt, pe măsură ce sunt estompate constrângerile legate de cerere și ajustarea politicilor fiscale și monetare.