De la culegătorii de fructe şi până la angajaţii cafenelelor, lucrătorii europeni formează o componentă esenţială a economiei britanice, iar guvernul de la Londra depune eforturi să asigure că firmele vor avea suficienţi lucrători pentru a-şi acoperi nevoile de forţă de muncă şi după ce Marea Britanie va ieşi efectiv din UE, când s-ar putea termina şi cu libertatea de circulaţie. 

O idee este introducerea unui sistem de vize sponsorizate de angajat, pentru a fi garantat mai departe accesul companiilor la forţa de muncă slab calificată, potrivit unui raport întocmit de Observatorul pentru Imigraţie al Universităţii Oxford. 

Totuşi, legarea angajaţilor de anumiţi angajatori în sectoare precum curăţenia şi cateringul ar putea favoriza unele practici ale oamenilor de afaceri lipsiţi de scrupule, afirmă Madeleine Sumption, directoarea acestui proiect al Universităţii Oxford. 

‘Vizele sponsorizate de angajator oferă guvernului mai mult control asupra muncii decât imigranţilor, dar garantarea că vizele nu vor facilita abuzuri este o adevărată provocare’, explică ea. 

‘Dacă lucrătorii nu pot renunţa la un loc de muncă prost, atunci guvernului îi revine o responsabilitate sporită în prevenirea exploatării. Aceasta ar putea fi posibil în teorie (…), dar impunerea respectării standardelor de muncă nu este un domeniu în care Marea Britanie să fi excelat în trecut’, mai spune Madeleine Sumption. 

Circa 15% din lucrătorii slab calificaţi din Marea Britanie provin din statele UE, numărul acestor lucrători comunitari fiind de cel puţin 500.000, potrivit respectivului raport. 

Dar imigraţia netă în Marea Britanie a scăzut drastic după ce votanţii britanici, mulţi dintre ei motivaţi chiar de dorinţa de a reduce imigraţia, au ales la referendumul din 2016 ieşirea din UE, fapt care a provocat mediului de afaceri temeri cu privire la o viitoare criză a forţei de muncă. 

Fermierii au avertizat asupra numărului insuficient de lucrători care să culeagă legumele şi fructele şi se plâng că le putrezesc culturile pe câmp, în timp ce companiile din sectorul ospitalităţii au exprimat temeri că vor avea tot mai puţini angajaţi pentru posturile lor faţă de care britanicii manifestă un interes scăzut. 

 

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne britanic a declarat că guvernul va pune la punct un sistem de imigraţie care să lucreze în ‘interesul întregului Regat Unit’ după ce Brexitul va deveni efectiv, pe 29 martie 2019. 

Totuşi, organizaţia caritabilă Focus on Labour Exploitation (FLEX) a solicitat executivului de la Londra să precizeze cum va garanta pe termen lung drepturile lucrătorilor pentru a fi evitate practicile abuzive. 

‘Dacă guvernul nu acţionează acum, atunci sclavia modernă va înflori’ în Marea Britanie după Brexit, crede Caroline Robinson, şefa organizaţiei FLEX. 

Planurile privind imigraţia forţei de muncă post-Brexit, cum este exemplul vizelor sponsorizate, trebuie să includă măsuri de protecţie, precum pragurile salariale sau modalităţi de reclamare a abuzurilor în care lucrătorii nu sunt plătiţi, sugerează la rândul său Ben Rutledge, de la Ethical Trading Initiative, organizaţie care susţine drepturile salariaţilor. 

Potrivit poliţiei şi activiştilor, Brexitul poate îngreuna eforturile împotriva traficului de persoane într-o varietate de situaţii, de la retribuirea corectă în lanţul global de producţie-distribuţie şi până la traficarea unor copii dinspre Franţa. 

Lăudată ca fiind un lider global în combaterea sclaviei legate de exploatarea forţei de muncă, Marea Britanie a anunţat luna trecută că va revizui o lege esenţială la acest capitol adoptată în anul 2015, în urma criticilor că ea nu este suficient folosită pentru condamnarea la închisoare a traficanţilor, ajutorarea victimelor sau pentru a determina companiile să elimine munca forţată.AGERPRES