Leul românesc trece printr-o perioadă grea, iar acest lucru va avea drept consecinţă creşterea dobânzilor, ceea ce înseamnă rate mai mari pentru cei care au credite la bănci, explică specialiştii.
Nu cred că leul va mai creşte, o vreme. A fost o scădere a volatilităţii EURRON în ultimii ani care va continua, mai mult sau mai puţin, daca nu vom vedea făcându-şi apariţia un stres sistemic – ceva ce va apărea cu siguranţă în urmatoarea recesiune din zona euro, dar nu anul acesta. Orice slabire a leului va fi compensată de dobânzi mai mari în România. Deocamdată, euro s-a mai întărit datorită sentimentului potrivit căruia BCE va lansa o politică de dobânzi negative la inceputul anului viitor şi o reducere a investiţiilor în asseturi, cam în acelasi interval de timp, a declarat, pentru Capital, John Hardy, director de strategie FOREX la Saxo Bank.
Banca Naţională a României (BNR) a anunţat luni un curs de referinţă de 4,5538 lei/euro, în uşoară creştere faţă de nivelul din şedinţa precedentă şi nivel maxim din 26 octombrie 2012, moneda românească fiind afectată de conjuctura externă şi de politicile noului guvern, spun analiştii.
În 2012, euro a atins cotaţia maximă istorică faţă de moneda românească, de 4,6481 lei/euro, în 3 august 2012, pe fondul tensiunilor politice, ce au culminat cu suspendarea preşedintelui de atunci, Traian Băsescu, şi cu referendumul pentru demitere.
În această perioadă, leul este subminat de iniţiativele populiste ale actualului guvern, consideră analiştii.
"Pe plan intern nu se întâmplă prea multe săptămâna aceasta, însă proiectul noii legi a salarizării bugetarilor promovat de guvern arată că riscurile derapajelor fiscale rămân pe agendă (aspect negativ pentru activele denominate în lei). (…) Pentru săptămâna aceasta, este posibil un interval de 4,52-4,56 (lei/euro)", arată un raport al ING Bank, publicat luni.
Luni, o analiză a grupului austriac Erste, care deţine cea mai mare bancă după active din România – BCR -, a estimat că leul se va deprecia treptat în următoarele trimestre, cu 1,6%, până la 4,62 unităţi/euro în decembrie 2017, influenţat de factori interni precum creşterea deficitului de cont curent şi incertitudinile fiscale, dar cea mai mare influenţă o vor avea evoluţiile externe.