În același timp, deficitul guvernamental al României este prognozat să ajungă la 8% din PIB în 2024, fiind alimentat de cheltuieli guvernamentale în creștere rapidă, precum majorările salariilor în sectorul public și a pensiilor, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană.
Comisia Europeană a revizuit semnificativ în scădere estimările
Economia românească a înregistrat în 2023 o creștere economică modestă, de 2,4%, iar pentru 2024, Comisia Europeană estimează o încetinire la 1,4%, urmând ca ritmul să revină gradual la 2,5% în 2025 și 2,9% în 2026. Cauzele principale ale acestei încetiniri sunt:
- Cererea externă slabă din partea principalilor parteneri comerciali ai României.
- Prețurile ridicate la energie și creșterea rapidă a salariilor, care au redus competitivitatea economică.
- Incertitudinea fiscală care a afectat creșterea investițiilor private.
Totuși, consumul privat a rămas dinamic, stimulat de creșterea veniturilor disponibile, însă acest avantaj a fost contracarat de performanța slabă a exporturilor.
Deficitul guvernamental al României este prognozat să urce la 8% din PIB în 2024
Deficitul guvernamental al României este prognozat să urce la 8% din PIB în 2024, față de 6,5% în 2023. În 2025, acesta ar urma să rămână ridicat, la 7,9% din PIB, din cauza unor factori precum:
- Creșterea cheltuielilor guvernamentale pentru salarii, pensii, bunuri și servicii.
- Venituri guvernamentale mai mici, pe fondul unei activități economice sub așteptări.
- Costuri crescute ale dobânzilor, care vor ajunge la 2,2% din PIB în 2026, față de 1,4% în 2022.
Aceste cifre nu includ încă impactul măsurilor fiscale planificate de Guvern
Comisia avertizează că aceste cifre nu includ încă impactul măsurilor fiscale planificate de Guvern, care ar putea reduce deficitul dacă sunt implementate corect.
Inflația, care a atins o medie de 10% în 2023, este prognozată să scadă la 5,5% în 2024, continuând să se reducă treptat până la finalul lui 2026, când ar putea ajunge în intervalul țintă al Băncii Naționale a României (2,5% ± 1%). Această scădere este însă temperată de presiunile interne generate de majorările salariilor și pensiilor.
Pe lângă raportul Comisiei Europene, Fondul Monetar Internațional (FMI) și Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) au emis, de asemenea, previziuni revizuite în scădere pentru România:
- FMI estimează un avans economic de 1,9% în 2024, față de 2,8% în prognoza din aprilie.
- CNSP preconizează o creștere de 2,8%, ajustată de la estimarea anterioară de 3,4%.
Produsul Intern Brut (PIB) al României a stagnat în trimestrul trei al acestui an comparativ cu trimestrul anterior, iar creșterea economică anuală pentru primele nouă luni a fost de doar 0,9% pe seria brută.
