Companiile din România și Bulgaria vor fi printre cele mai afectate de acest acord, după ce au fost acuzate de companiile din occident că practică prețuri de dumping și distorsionează concurența în piața pe piața transportului, scrie g4media.ro.

Conform noilor reguli, camioanele trebuie să se întoarcă la centrul operațional al întreprinderilor la fiecare opt săptămâni și în plus perioada de odihnă obligatorie de la sfârșitul săptămânii nu poate să fie petrecută în cabina camionului. Companiile vor fi obligate să plătească cheltuielile de cazare pentru șoferi în cazul în care aceștia sunt nevoiți să se odihnească departe de casă.

Cele mai importante prevederi

Iată care sunt cele mai importante prevederi din acordul negociat marți în comisia Transporturi din Parlamentul European.

  • Acordul păstrează limitele existente în privința cabotajului (trei operațiuni în decursul a șapte zile), dar introduce înregistrarea trecerilor de frontiere prin tahografe, pentru combaterea fraudei.
  • Pentru a evita practicarea „cabotajului sistematic”, va exista, de asemenea, o „perioadă de așteptare” de patru zile înaintea unor noi operațiuni de cabotaj efectuate în aceeași țară, cu același vehicul.
  • Pentru combaterea utilizării companiilor de tip „cutie poștală”, întreprinderile de transport rutier de marfă ar trebui să desfășoare o proporție semnificativă din activități în statul membru în care sunt înregistrate. Noile reguli impun camioanelor întoarcerea la centrul operațional al întreprinderilor la fiecare opt săptămâni.
  • Întrucât operatorii folosesc din ce în ce mai mult vehicule utilitare ușoare pentru a furniza servicii de transport transfrontalier, acești operatori (care folosesc vehicule ușoare, de peste 2,5 tone) ar trebui, de asemenea, să respecte normele UE pentru operatorii de transport și să echipeze mașinile cu tahografe.

Reforma a fost propusă de Comisia Europeană în 2017 și a dat naștere undei adevărate bătălii între două tabere pe fondul unei concurențe puternice din acest sector sensibil. Pe de o parte, Vestul (Franța, Germania, țările Benelux), susținătorii unei legislații stricte, pe de altă parte țările din Europa de Est (România, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Letonia și Lituania), care pledează pentru o viziune mai suplă. Primii îi acuză pe ceilalți de dumping social, în timp ce aceștia din urmă le reproșează un protecționism ascuns.