Ratingurile de ţară şi evoluţiile economice negative au contribuit la creşterea vulnerabilităţii leului în ultima săptămână. Chiar dacă şi-a revenit pe final, leul rămåne sensibil în 2008. Evoluţiile tumultuoase ale cursului de schimb de săptămåna trecută au reaprins teama investitorilor. În numai două zile, leul a cunoscut o depreciere de 2,3%. Cursul s-a mai calmat abia spre finele săptămånii, încheiate cu o depreciere de 0,3%. Dacă în momentul în
Ratingurile de ţară şi evoluţiile economice negative au contribuit la creşterea vulnerabilităţii leului în ultima săptămână. Chiar dacă şi-a revenit pe final, leul rămåne sensibil în 2008.
Evoluţiile tumultuoase ale cursului de schimb de săptămåna trecută au reaprins teama investitorilor. În numai două zile, leul a cunoscut o depreciere de 2,3%. Cursul s-a mai calmat abia spre finele săptămånii, încheiate cu o depreciere de 0,3%. Dacă în momentul în care Standard&Poors a trecut Romånia în råndul ţărilor fără „investment grade“ piaţa valutară nu a avut o reacţie imediată, anunţul retrogradării de rating operate de Fitch a determinat înmulţirea ordinelor de vånzare de lei ale nerezidenţilor, dezechilibrånd cursul de schimb. Momentul în care cursul a sărit de 3,8 lei pentru un euro nu a ieşit însă din linia evoluţiilor din regiune, deprecierea monedei naţionale fiind similară cu cea a monedelor din celelalte ţări pentru care s-au retrogradat ratingurile.
Deprecierea leului reaprinde temerile pieţei
Totuşi, vårful deprecierii leului de la mijlocul săptămånii trecute nu a fost în corelaţie doar cu reugiunea est-europeană, ci a fost influenţat de performanţele inflaţiei şi deficitului de cont curent al Romåniei. „La presiunea pe deprecierea leului a contat foarte mult lărgirea deficitului de cont curent de la 13,8% la 14,1% din PIB în luna septembrie, contrar aşteptărilor analiştilor“, declară Nicolae Chidesciuc, economistul-şef al ING Bank Romånia. De asemenea, indicatorul inflaţie a jucat un rol important. Preţurile de consum au crescut în octombrie cu 1,06%, faţă de 0,4% în septembrie, pe fondul scumpirii semnificative a serviciilor şi a produselor alimentare. „În condiţiile în care în întreaga regiune s-a redus inflaţia în octombrie, în special pe fondul reducerii preţului petrolului, faptul că în Romånia inflaţia a crescut a alimentat fondul de neîncredere al investitorilor, care au crescut ordinele de vånzare“, spune şi Lucian Anghel, economistul-şel al BCR.
De asemenea, lichiditatea destul de scăzută pe piaţa interbancară şi dobånzile încă ridicate au contribuit la perpetuarea sentimentelor negative faţă de evoluţia monedei naţionale. Cu toate acestea, ultimele două zile ale săptămånii trecute au fost marcate de recuperarea pierderilor pe care leul le-a înregistrat faţă de euro şi de recorelarea lui cu evoluţia monedelor regionale. Dealerii spun ca vånzările de valută au venit atåt din partea jucătorilor străini, cåt şi a unei bănci locale importante şi că deşi au existat unele suspiciuni privind o intervenţie indirectă a BNR, care ar fi condus la revenirea leului, s-ar putea să nu fie vorba decåt de o evoluţie normală a pieţei, însă în condiţii de volatilitate ridicată. Totuşi, pe fondul unei lichidităţi scăzute, al unor dobånzi înalte pentru plasamentele pe termen scurt (preferatele băncilor locale, neîncrezătoare încă în plasamentele pe termen lung), viitorul cursului rămåne incert.
Fluctuaţii accentuate, posibile şi în decembrie
„Nu vedem o aprecierea a leului în luna decembrie, pentru că ne aşteptăm în continuare la o lărgire a deficitului de cont curent şi la un nivel scăzut al lichidităţilor şi în ultima lună a anului“, spune Chidesciuc.
Acesta subliniază că remiterile muncitorilor din străinătate din ultima lună a anului sunt în scădere. Astfel, dacă de regulă remiterile în decembrie erau de 1-1,5 miliarde de euro, pentru decembrie 2008 Chideschiuc se aşteaptă la un volum de numai 500 de milioane de euro. De asemenea, în evoluţia cursului de schimb va conta foarte mult evoluţia internaţională, spune reprezentantul ING, instituţie care a previzionat un curs de 3,85 lei pentru un euro la sfårşitul anului.
Reprezentanţii BCR consideră însă că va conta foarte mult şi climatul politic: rezultatul alegerilor şi deciziile viitorului guvern. „Deoarece guvernul depinde foarte mult de finanţarea externă, noul Executiv ar trebui format chiar din acest an, nu în ianuarie 2009“, spune Lucian Anghel, economistul-şef al BCR, care anticipează o fluctuaţie a cursului pe final de an în intervalul 3,6 – 3,8 lei pentru un euro.
2,3% A fost nivelul de depreciere a leului faţă de euro în primele două zile după anunţul privind scăderea ratingului de ţară de către Fitch şi degradarea indicatorilor de inflaţie şi deficit de cont curent
Bancherul de serviciu
Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC
CEC preferă titlurile de stat
„CEC a înregistrat la zece luni un profit net de circa 90 de milioane de euro, din care 62 milioane de euro au provenit din vånzarea participaţiei la Asiban“, spune Radu Graţian Gheţea (foto), preşedintele CEC Bank. Creşterea profitului exprimat în lei, fără includerea cåştigului din Asiban, a fost de 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Activele băncii s-au ridicat la circa 3,67 miliarde de euro. CEC are un portofoliu de 5 miliarde de lei credite pentru persoane fizice, la care se adaugă credite de 2,5 miliarde de lei pentru persoane juridice. CEC are depozite atrase de 11,2 miliarde de lei.
Lichidităţile CEC sunt de 5,164 miliarde de lei, din care peste un miliard de lei sub formă de titluri de stat, 2,458 miliarde de lei în contul rezervei minime obligatorii constituite la BNR şi 1,671 miliarde lei în depozite la alte bănci. Numai în luna octombrie 2008, CEC a achiziţionat titluri de stat de 300 de milioane de lei. „Am preferat să achiziţionăm titluri de stat în locul despăgubirilor de 300 de milioane de lei pe care Ministerul Finanţelor trebuiau să ni le acorde în contul restituirii baniilor pentru clienţii care înainte de 1989 au economisit pentru cumpărarea unei Dacii pe librete de economii“, spune Gheţea. Acesta precizează că a preferat titlurile de stat în locul despăgubirilor deoarece acestea pot fi garanţii pentru împrumuturi de la BNR la dobånzi mai mici decåt de pe interbancar (14,25% la BNR faţă de 16%-17% pe interbancar). Majoritatea romånilor care aveau de recuperat bani pentru Dacii de la CEC au preferat să-i păstreze în această bancă, majoritar în contul „Privilegiu“, cont curent cu dobåndă de depozit.