Vestile proaste pentru deficitul comercial nu s-au terminat

In comertul exterior, o veste buna nu a venit niciodata pana acum decat insotita de una proasta. Cresterea schimburilor comerciale a coincis cu o adancire a deficitului balantei de plati in fiecare an. Dupa integrare, vestile din aceasta zona au sanse chiar sa se inrautateasca. Anul acesta, valoarea importurilor va fi cu 13,1 miliarde de euro mai mare decat cea a exporturilor. Noul record al deficitului comercial, anticipat de Comisia Nationala de Prognoza, are toate



In comertul exterior, o veste buna nu a venit niciodata pana acum decat insotita de una proasta. Cresterea schimburilor comerciale a coincis cu o adancire a deficitului balantei de plati in fiecare an. Dupa integrare, vestile din aceasta zona au sanse chiar sa se inrautateasca.



Anul acesta, valoarea importurilor va fi cu 13,1 miliarde de euro mai mare decat cea a exporturilor. Noul record al deficitului comercial, anticipat de Comisia Nationala de Prognoza, are toate sansele sa fie foarte curand depasit.


Aderarea la Uniunea Europeana va avea ca efect o deschidere si mai mare a pietei romanesti pentru 194 de tari si teritorii nemembre ale spatiului comunitar. Acestora, UE le aplica, in general, taxe vamale mai mici decat cele folosite in prezent de Romania. In plus, UE acorda si o serie de beneficii speciale unui numar de 50 de tari, cele mai slab dezvoltate. Devenind membra, Romania va fi nevoita sa arate o generozitate similara. Concret, va trebui sa operam o scadere de taxe pentru importurile din toate aceste tari, inclusiv pentru China, ale carei marfuri au inceput oricum sa invadeze piata autohtona. Cu taxe vamale diminuate, ne putem astepta la o crestere suplimentara a importurilor dupa 1 ianuarie 2007.


O alta veste buna pentru romani – cresterea salariilor in anii de dupa integrare – va aduce stiri mai putin vesele pentru unii exportatori si, indirect, pentru deficitul comercial. Majorarea costurilor cu forta de munca poate insemna preturi marite si o diminuare a competitivitatii pe pietele externe, in cazul anumitor sectoare.


Pana acum, doua grupe importante ale comertului exterior au fost afectate negativ de evolutiile economiei globale. Pe de o parte, preturile la “minerale si combustibil” au crescut. si, cum Romania este importator net la aceasta categorie, deficitul s-a adancit la randul lui. Nici in viitor lucrurile nu vor sta mai bine.


Pe de alta parte, piata mondiala a textilelor si confectiilor a cunoscut schimbari dramatice in 2005. Ridicarea restrictiilor impuse la exportul de textile si confectii unor tari foarte competitive ca India si China, de catre tarile dezvoltate, a intensificat competitia globala. Astfel, China si-a majorat exporturile de textile si confectii in UE (principala piata de export romaneasca) in 2005, cu aproximativ 44% comparativ cu anul precedent, ajungand la o valoare de 21,5 miliarde euro. Aceasta a facut ca un sector al economiei noastre, care pana de curand a avut cele mai mari exporturi si care a contribuit pozitiv la balanta comerciala, sa arate semne de slabiciune. In plus, avantajul comparativ al producatorilor romani din acest sector, bazat pe forta de munca ieftina, s-a diminuat in ultimii ani, costurile cu salariile in euro crescand constant. In primele patru luni din 2006, exporturile de textilele si confectii ale Romaniei, au coborat cu circa 2,8% fata de aceeasi perioada a anului trecut.


O contributie importanta la cresterea deficitului comercial au avut-o si importurile de masini si echipamente (exclusiv autoturisme). Importurile au urcat cu 30,7% in primele patru luni, comparativ cu aceeasi perioada din 2005, iar deficitul a crescut de la 0,9 miliarde euro la 1,1 miliarde euro. Categoria “masini si echipamente” detine, de altfel, recordul celor mai mari importuri pe tot parcursul anului 2005, dar si o “performanta” speciala la capitolul deficit. Anul trecut, importurile au depasit 7,6 miliarde de euro, diferenta fata de exporturi fiind de 3,7 miliarde euro.

Un stimulent pentru importuri

l-au adus si vor continua sa il ofere fluxurile de capital din strainatate. Acestea au crescut incontinuu si au coincis cu un avans rapid al creditelor acordate de institutiile financiare. Disponibilitatile mai mari de capital din imprumuturi s-au adaugat astfel investitiilor masive efectuate in economie, oferind resurse pentru cresterea importurilor de bunuri de capital si de consum. In plus, potrivit sondajelor, populatia devine, treptat, tot mai optimista in privinta veniturilor viitoare, ceea ce stimuleaza apetitului pentru consum.


Pentru balanta comerciala exista totusi, si suficiente vesti bune: investitiile anterioare in economie incep sa isi arate rezultatele. La grupa “masini si echipamente”, am realizat, in primele patru luni ale anului curent, un export de 1,6 miliarde euro, in crestere cu 40% fata de aceeasi perioada din 2005. O alta categorie cu cresteri importante la export (+54,2%) este cea a “mijloacelor si materialelor de transport”.

13,1 miliarde de euro

Acesta este nivelul deficitului balantei comerciale anticipat de Comisia Nationala de Prognoza pentru 2006, cu circa 2,7 miliarde de euro mai mare decat cel inregistrat in 2005.