Traseul va începe în Lituania, la Kaunas, iar apoi se continuă în Polonia, pe ruta Bialystok – Lublin – Rzeszow, în Slovacia la Presov – Koszice şi în Ungaria prin Miskolc – Debrecen.
Pe teritoriul României traseul va avea două direcţii, una spre portul Constanţa, pe ruta Oradea – Arad – Timişoara – Lugoj – Deva – Sibiu – Piteşti – Bucureşti – Constanţa şi una spre frontiera româno-bulgară la viitorul pod peste Dunăre de la Calafat-Vidin, pe ruta Oradea – Arad – Timişoara – Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Vînju Mare – Calafat, care are posibilitatea prelungirii proiectului Via Carpatia spre frontiera sudică a Uniunii Europene.
Proiectul Via Carpatia a fost aprobat în 2006, când miniştrii de transport din din Polonia, Lituania, Slovacia şi Ungaria au semnat o declaraţie comună pentru extinderea reţelei trans-europene de transport prin crearea unei rute mai scurte de-a lungul axei nord-sud care va conecta cele patru state.
Astfel, traseul Via Carpatia va face legătura între Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria şi Grecia.
"Consider că un aspect deloc de neglijat este acela că în dezvoltarea viitoare a proiectului Via Carpatia se impun demersuri comune ale părţilor implicate ca, pe lângă promovarea în comun a acestui proiect în reţeaua centrală TEN-T, să fie întreprinse demersuri de identificare a unor noi legături de interconectare dintre proiectul «Via Carpatia» şi proiecte prioritare de transport ale unor state europene şi asiatice", a precizat în mesajul transmis Conferinţei interministeriale, ministrul Transporturilor, Anca Boagiu.
România a fost reprezentată la conferinţă de secretarul de stat, Eusebiu Pistru. Vezi aici ce infrastructură propune RomâniaVezi aici întreg traseul european