Întreprinzătorii trebuie să trateze cariera angajaţilor întocmai ca pe o afacere, dacă vor profit pe termen lung. „Managerii luminaţi“ trimit angajaţii la cursuri pentru a-i învăţa să-şi conducă activitatea profesională în termeni de business. „Când am conceput programul Professional Life Management, am plecat de la experienţa noastră de angajaţi trimişi de companie la diverse cursuri în fiecare an. De la ce aştepta compania de la noi şi ce ne dorea
Întreprinzătorii trebuie să trateze cariera angajaţilor întocmai ca pe o afacere, dacă vor profit pe termen lung. „Managerii luminaţi“ trimit angajaţii la cursuri pentru a-i învăţa să-şi conducă activitatea profesională în termeni de business.
„Când am conceput programul Professional Life Management, am plecat de la experienţa noastră de angajaţi trimişi de companie la diverse cursuri în fiecare an. De la ce aştepta compania de la noi şi ce ne doream noi“, explică trainerul Cătălin Chiteş de la Qipa Consulting modul în care a fost conceput acest nou sistem de instruire. Marile companii asigură un buget suficient de mare pentru a putea instrui fiecare angajat cam de două ori pe an. Pentru un tânăr, pregătirea de bază, din primii trei ani, este mai mult decât bine venită. Este dorită şi apreciată. Pentru un profesionist, învăţătura devine o corvoadă, deoarece simte că repetarea aceloraşi programe nu mai aduce un plus de valoare. „Foarte multe cursuri sunt făcute pentru a se consuma bugetele şi nu pe baza unei analize care să pună în evidenţă nevoile angajaţilor, este de părere Ioana Pielescu, trainer şi managing partner la Qipa Consulting. Oamenii au nevoie de implicare, când este vorba de instruire. La cursurile de vânzări sunt învăţaţi cum să vândă un produs, dar nimeni nu se preocupă de dezvoltarea lor propriu-zisă. Toţi urmăresc dezvoltarea afacerii.“
Membrii echipei de consultanţă de la Qipa au încercat să schimbe nu numai sistemul de instruire, dar şi modalitatea de gândire a managerilor. Noul program lansat pe piaţă cuprinde, în esenţă, aceleaşi noţiuni pe care le predau şi înainte, dar privite din două perspective: a conducerii afacerilor şi a dezvoltării oamenilor în cadrul acestor afaceri. Aceleaşi noţiuni de business pot fi aplicate în viaţa profesională, indiferent dacă este vorba de activitatea propriu-zisă (vânzări / marketing / management) sau de managementul propriei vieţi profesionale. Consultanţii Qipa recunosc faptul că nu le-a fost uşor să promoveze noul concept. Managerii se tem că, dacă trimit angajaţii la astfel de programe, se vor confrunta cu şi mai multe plecări din companie. Fluctuaţia, în acest moment, a căpătat dimensiuni îngrijorătoare în companii. Un angajat echipat cu „instrucţiuni“ de conducere a propriei vieţi profesionale, desigur, devine şi mai pretenţios. Are aşteptări mult mai mari de la managerii săi, legate de dezvoltarea carierei. Dar şi motivaţii profesionale mult mai mari, care se reflectă în dezvoltarea companiei.
Puţini sunt directorii care acceptă să vină la cursuri de dezvoltare personală pentru a înţelege mecanismele subtile de conducere a oamenilor potrivit aspiraţiilor şi potenţialului individual. „Managerii noştri preferă să urmeze cursuri în străinătate, constată cu uimire Ioana Pielescu. Foarte puţini sunt cei care apreciază programele româneşti, deşi unele sunt mult mai bune decât cele făcute de străini.“ Pe de altă parte, ei nu lasă managerii de resurse umane să decidă, în baza unor analize riguroase, care sunt nevoile de formare şi dezvoltare a angajaţilor. Controlul excesiv, bazat pe convingerea că sunt singurii cunoscători obiectivi ai situaţiei din companie, este încurajat, pe de altă parte, de managerii de resurse umane.
Aceştia nu-şi asumă responsabilitatea şi transferă alegerea programelor şi oamenilor care vor fi instruiţi în sarcina managerilor de la vânzări, marketing şi din alte departamente. Într-un final, instruirea se transformă într-o obligaţie obositoare pentru toţi şi fără nici o eficienţă. Nu câştigă nici angajatul, nici organizaţia.
Asumat şi nu impus
«Societatea şi sistemul de învăţământ nu ne încurajează să descoperim ceea ce ne place, ce vrem să facem şi ce ni se potriveşte cel mai bine.»
Ioana Pielescu, managing partner, Qipa Consulting
Managementul vieţii profesionale
Conceptul de la care pleacă programul de dezvoltare personală Professional Life Management este acela că, din momentul în care intră în sala de curs, fiecare cursant devine directorul propriei companii – companie al cărei produs este fiecare participant. El trebuie să îndeplinească această funcţie 24 de ore din 24 şi şapte zile din şapte. Cursantul va trebui să-şi definească produsul cu care iese pe piaţă, să-i stabilească strategiile de marketare / promovare / vânzare, politica de preţuri, să analizeze piaţa, să dezvolte departamentele necesare (vânzări, marketing, management, resurse umane), să-şi administreze, motiveze şi să-şi dezvolte resursele. Singura resursă în această afacere pe care o conduce este chiar propria persoană.
SELF MARKETING: creează produsul. Produsul este fiecare participant la instruire. Ei trebuie să se definească exact în felul în care specialiştii în marketing de ocupă de un produs: ce sunt, ce fac (sau ce pot face), piaţa căreia i se adresează, concurenţa, cum se promovează, strategia de piaţă, obiectivele propuse pe termen scurt/ mediu/ lung, forma de prezentare. În această etapă se stabileşte misiunea, viziunea companiei a cărei unic produs este cursantul însuşi.
SELF SELLING: stabileşte strategia de „punere pe piaţă“ a produsului.
Cursantul învaţă „să se vândă“ profesional, folosind tehnici de prezentare, negociere, de tratare a obiecţiilor etc. Principiul egoismului – de data asta în sens pozitiv – funcţionează cu rezultate incredibile.
SELF MANAGEMENT: dezvoltă direcţia de administrare şi dezvoltare a companiei.
Se stabilesc criterii de evaluare, modalităţi de organizare, managementul timpului, linii de dezvoltare. Principiul de bază porneşte de la faptul că nu poţi fi un bun manager până nu devii un manager excelent al propriei vieţi profesionale.
SELF MOTOVATION: descoperi propriile mecanisme de motivare.
Este modulul care suprapune conceptele de management al resurselor umane pe structura produsului analizat (cursantul). Modelul de auto-motivare este creat de fiecare participant, după o analiză a ceea ce îl motivează (ce, când şi cum).