Viața de după coronavirus

Viața noastră socială și economică nu va mai reveni la ceea ce era înainte de coronavirus. Toată lumea este de acord că acest lucru este inevitabil. Nimic surprinzător până aici, singura constantă a vieții este continua schimbare. Iar un eveniment global de talia actualei pandemii de Covid-19 nu are cum să rămână fără consecințe.

Din punct de vedere economic, cei care vor intui dimensiunea și – mai ales – direcțiile schimbării vor fi marii câștigători ai crizei. Pentru că orice cutremur economic aduce cu sine o serie de pierzători și una de noi lideri. Așa că, haideți să vedem ce este probabil să rămână la fel ca înainte și ce tinde să capete o altă dimensiune și va constitui segmentul de business în creștere.

Ce NU se schimbă:

Natura umană. Nevoia de socializare, de apartenență, de validare, în general factorii moptivaționali din teoriile de Resurse Umane vor rămâne în continuare valide. Cei care mizează pe o creștere a gradului de civilizație, de responsabilitate, de conștientizare a pericolelor de tot felul a conaționalilor noștri vor avea de pierdut. Cele mai grele schimbări sunt cele culturale. În general, acestea nu se pot realiza decât de la o generație la alta, arareori în cadrul aceleiași generații.

Am citit de curând un studiul despre obiceiurile de consum media ale diferitelor generații din SUA. Acesta a descoperit că cei mai lipsiți de informație sunt cei mai în vârstă, așa-zișii baby boomers. Ei sunt încă mufați puternic la știrile și distracțiile pe care le primesc de la televizor. Online-ul, cu toate posibilitățile incontestabile ale acestuia, nu reușește să-i urnească din fața marilor ecrane ale casei. La capătul opus se situează tinerii sub 20 de ani, mari consumatori de media online sub toate formele în care aceasta este disponibilă, cu accent pe conținutul video, dar care neglijează voit televiziunea tradițională. Asta demonstrează faptul că obișnuința este marele dușman al schimbării. Nevoia te învață, dar dispariția nevoii face să te întorci foarte ușor la ceea ce-ți era la îndemână înainte.

Așa că HoReCa, industria evenimentelor de orice fel și toate distracțiile off-line vor supraviețui actualei încercări. Încetul cu încetul, după ce teama de îmbolnăvire va trece, lucrurile vor indtra din nou în făgașul obișnuit. Mai ales că vulnerabili la SARS-CoV-2 sunt mai degrabă cei în vârstă, care nu constituiau publicul cel mai important al industriei distracțiilor.

Ce SE schimbă:

Tot ceea ce salvează timp și, în general, tot ceea ce are sens economic. Ședința aceea care s-a dovedit că putea fi un email. Întâlnirea care s-a dovedit că poate deveni o conversație telefonică. Interviul în persoană care a putut fi realizat pe Zoom. Noile cuceriri tehnologice își vor spune cuvântul în mediul de business. Ceea ce va duce inclusiv la schimbarea etichetei, a interacțiunii dintre oamenii cu preocupări de afaceri. Punctualitatea (îndrăznesc eu să sper!) ar putea fi una dintre calitățile pe care românii să le dobândească după această pandemie.

Deținătorii de spații de birouri se vor afla sub presiune după aceste două luni de izolare. Directorii generali ai multor companii au descoperit în acest timp nu numai că treaba merge și fără angajați prezenți fizic la birou, dar că totul funcționează la fel de bine cu un număr mai mic de oameni, datorită productivității crescute. Astfel că nevoia de „spațiu corporate” se va micșora simțitor.
Industria evenimentelor și cursurilor realizate online va continua să crească. Investițiile celor aflați în situația să salveze online ceea ce au pierdut off-line vor funcționa în continuare la turație maximă și vor câștiga noi adepți. Comoditatea, prețul mai mic și diversitatea pe care o oferă online-ul nu va rămâne neremarcată, chiar de către cei care nu luau în calcul aceste lucruri până la pandemie. Mediul financiar bancar se va afla sub o mare presiune, mai ales dacă a neglijat noile tendințe de digitalizare. Astfel, marile sedii de bancă vor rămâne niște relicve ale trecutului, de vreme ce majoritatea activității se va muta online în mod accelarat.

Ce nu este deloc clar:

NU avem încă nicio direcție cu privire la transportul urban. Dacă până la pandemie, vocile progresiste lăudau transportul în comun, de acum acestea vor coborâ cel puțin cu un ton discursul. Vrem, nu vrem, transportul individual cu automobilul rămâne mijlocul preferat de deplasare al oamenilor. Probabil că acest sector va fi marcat de o mare diversitate și în viitor. Trotinete, biciclete, car sharing, transport în comun, toate își vor păstra atât fanii, cât și utilitatea. Niciun mare câștigător nu se arată la orizont în această industrie.

*text publicat în ediția tipărită a revistei Capital.