„În România, în anul 2012 s-a făcut o analiză de cost beneficiu pentru toată piaţa, inclusiv pentru gaze naturale şi energie termică. Rezultatul acestei analize a arătat că măsurarea inteligentă ar fi eficientă doar pentru energie electrică, sens în care, în perioada 2013 – 2016, au fost derulate nişte proiecte la absolut toţi operatorii de distribuţie pe diverse zone, în aşa fel încât să fie relevante aceste proiecte pilot, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural. Avem rezultatul acestui proiect pilot în urma căruia am elaborat un proiect de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă care, din păcate, s-a cam blocat, în primul rând datorită diversităţii opiniilor distribuitorilor, celor interesaţi de acest domeniu. Unii ar vrea un proces mai accelerat, alţii sunt mai prudenţi şi doresc să mai împingem acest termen de realizare”, a spus Zoltan Nagy-Bege.
Acesta a menţionat că Autoritatea a propus două faze de implementare: 2017 – 2020 şi 2021 – 2026. Planul prevede că în 2017 maximum 10% din programul anual de investiţii al distribuitorilor poate fi alocat pentru aceste sisteme de măsurare inteligentă, iar pentru perioada 2018 – 2020 cel mult 20% din programul anual de investiţii al distribuitorilor. În a doua etapă se poate ajunge ca până la 25% din valoarea anuală a investiţiilor să poată fi alocată pentru aceste contoare.
De asemenea, acesta a precizat că programul de implementare a contorizării inteligente întâmpină bariere şi din partea percepţiei consumatorilor, acestora fiindu-le frică de faptul că le este invadat spaţiul privat.
