Liderul USR se dovedește a fi unul din cel mai slabi și (poate) ghinioniști strategi. Rezultatul USR-PLUS este unul aflat la limita rușinii politice. De la 20-22 la sută cât sperau să ia, potrivit propriilor estimări, s-a oprit în jurul cifrei de 15 %. Un eșec care nu poate fi justificat (nici măcar) de participarea la o guvernare în plină pandemie, așa cum poate spune Ludovic Orban.
Enigma AUR este mai puțin un mister politic, cât o dovadă că în politica românească încă se mai speră că dacă o problemă nu a fost comunicată, ea nu există. AUR a reprezentat un test de anduranță al societății românești care nu a putut gestiona într-un mod matur încercările prin care a trecut. AUR este un partid conservator, atașat valorilor ortodoxe, asumat românesc. Putem discuta cât vrem despre personalitatea și influențele din spatele liderilor acestuia, Moscova sau serviciile de informații, însă poate trebuie schimbată perspectiva. Poate trebuie să înțelegem exact ceea ce s-a întâmplat în duminica ce tocmai a trecut, ar trebui să ne gândim la oamenii care au votat acest partid, care au preferat să înfrunte pandemia și să bună ștampila pe un partid despre care nu știam mai nimic în urmă cu o săptămână.
Rezultatele de ieri reprezintă un examen pe care întreaga clasă politică l-a picat. S-au chinuit să supraviețuiască partide considerate istorice. Unele au reușit, altele nu, dar aceasta ne arată încă odată precaritatea sistemului democratic din România. Atunci când nu avem emoție, când oamenii de la Minolta nu se implică și când oamenii politici nu știu să gestioneze o țară nici măcar la nivel de restaurant, efectul este cel pe care l-am văzut.
Diferența între discursul politic și nivelul votului este atât de mare încât ar trebui să-i facă pe toți, de la Klaus Iohannis în jos, să-și ceară scuze. Pentru că n-au înțeles ceea ce-și doresc cu adevărat românii, pentru că s-a obișnuit să vadă cum culeg voturi semănând ură, pentru că au lăsat să fie distrusă o întreagă generație de oameni politici cu speranța deșartă că spălându-și rufele în public, obțin validare automat.
Poate nu în ultimul rând trebuie să constatăm că sondajele de opinie sau exit-polurile au devenit inutile. Din păcate pentru el, cunoscutul sociolog Marius Pieleanu a devenit sinonimul eșecului repetat. O altă victimă a rezultatului votului.
Se va înțelege ceva de-aici? Părerea noastră este că nu. Cu proxima ocazie o vom lua de la capăt, cu același entuziasm, spre aceeași marginea a prăpastiei.
