Timp de trei ani, aprecierea leului i-a făcut pe mulţi fericiţi: a micşorat ratele la creditele în valută, a ieftinit produsele de import. În noiembrie însă, situaţia s-a inversat, leul mai slab mărind cheltuielile. Capital analizează cum afectează evoluţia cursului cheltuielile de zi cu zi ale unei familii şi ce se poate întâmpla în 2008.
Ionuţ M. plăteşte lună de lună o rată de 100 de euro pentru un apartament cumpărat în 2005. În ultimele luni s-a obişnuit să se ducă la bancă cu 340 de lei, sumă puţin mai mare decât rata. Săptămâna trecută însă, casiera i-a mai cerut 20 de lei.
În primele trei săptămâni din noiembrie, leul a pierdut aproape 10% în faţa euro. Cursul monedei europene a plecat de la un minim de 3,3107 lei şi a ajuns şi la aproape 3,7 lei în cursul şedinţei de tranzacţionare din 23 noiembrie.
Dacă până acum românii au simţit doar efectele benefice ale unui curs mai liber, acum începe să se vadă şi faţa „întunecată“ a flexibilităţii cotaţiilor valutare.
În perioadele de apreciere ale monedei naţionale, ratele la creditele în valută intră la apă, la fel şi chiriile plătite în lei şi calculate după cursul euro. Un alt efect, care de obicei apare cu o întârziere de câteva luni, este reducerea inflaţiei prin ieftinirea produselor de import.
Perioadele de depreciere presupun însă cheltuieli mai mari pentru bugetul unei familii. Suma în lei necesară pentru plata unei rate la un credit în valută este mai mare, la fel şi cea pentru chirie. În plus, firmele nu ezită să mărească preţurile când aduc produse mai scumpe din import. Pentru bugetul unei familii obişnuite, impactul fluctuaţiei cursului valutar nu va fi de neglijat în 2008.
Care va fi tendinţa cursului anul viitor? Părerile analiştilor sunt aproape la unison: va exista o tendinţă de apreciere moderată, cursul euro scăzând cu 2-3 la sută. Estimarea are însă la bază o medie a cotaţiilor zilnice. Iar în privinţa evoluţiilor de la o zi la alta a cotaţiilor valutare, nu există nicio garanţie. Florian Libocor, analistul-şef al BRD, spune că există şanse ca fluctuaţiile să fie de 15% în sus sau în jos faţă de medie. La un curs mediu de 3,2 lei pentru un euro, ar însemna ca anul viitor să ajungem să vedem şi cotaţii de 2,7 lei, dar şi de aproape 3,7 lei.
Cheltuielile cu alimentele, cele cu abonamentele la telefonia mobilă, chiriile, preţul carburanţilor şi ratele la creditele în valută depind direct de evoluţia cursului valutar.
Bugetul familiei, afectat de fluctuaţii valutare
Dacă cotaţiile leului sunt relativ stabile şi nu înregistrează fluctuaţii mari pe termene scurte, tendinţa de apreciere sau de depreciere a leului nu creează efecte vizibile în mod direct asupra bugetelor unei familii. Dacă însă fluctuaţiile sunt ample, de 10% în cursul unei singure luni, în mod cert efectele se vor simţi la buzunar. Astfel, în 2008, economiile maxime la bugetul unei familii s-ar putea ridica la 350 de lei pe lună, dacă luăm în calcul scenariul cel mai optimist al unui curs valutar de 2,7 lei. Estimarea a fost făcută pornind de la un buget mediu al unei gospodări din mediul urban de 1.900 de lei, cât indicau datele pe 2006 ale Institulului Naţional de Statistică. Cursul mediu anual pe 2006, în funcţie de care am calculat impactul fluctuaţiilor, a fost de 3,5245 lei noi. Dacă locuiţi cu chirie, fluctuaţiile cursului pot majora suma pe care o plătiţi proprietarului cu aproape 250 de lei, dacă ne raportăm la o chirie medie de 350 de euro. Fluctuaţiile ratelor la creditele bancare pot ajunge la aproape 48 de lei dacă euro scade la 2,7 lei. Benzina şi motorina sunt pe locul trei în topul cheltuielilor celor mai influenţate de curs, iar pe locul patru se află alimentele.
Tarife telefonie
ECONOMII PÂNĂ ÎN VARĂ
Facturile la telefonia mobilă sunt calculate în funcţie de cursul euro. În perioada ianuarie-iunie, când cursul euro a scăzut de la 3,3560 lei la 3,1112 lei, sumele plătite lunar au intrat la apă. Reprezentanţii băncii centrale şi-au putut freca şi ei mâinile de bucurie când au văzut că, până în luna iunie, aprecierea leului a determinat reducerea cu peste 1,6% a costurilor la telefonie, ajutând procesul de dezinflaţie. Un scenariu în care cursul euro este 2,7 lei va trage în jos valoarea medie a unei facturi cu 6,7 lei şi va aduce economii lunare de 20,13 lei pentru o familie compusă din trei persoane.
SCUMPIRI DIN TOAMNĂ
Sumele mici plătite lunar pentru telefonie fac ca impactul fluctuaţiilor de curs valutar să nu fie resimţit foarte puternic în bugetul familiilor. El există totuşi. Numărul utilizatorilor de telefonie mobilă era aproape egal cu populaţia României în octombrie: 19,5 milioane de persoane, iar suma medie plătită lunar de o persoană era de 11 euro. Dacă euro va ajunge la 3,7 lei noi, sumele plătite de un utilizator se vor ridica la 40,7 lei pe lună. Adică mai mult cu 4,2 lei faţă de valoarea unei facturi calculate la cursul mediu de la începutul anului. Pentru o familie de trei persoane, cheltuielile vor creşte cu 12,6 lei noi.
Carburanţi şi autovehicule
INFLUENŢĂ MICĂ LA CARBURANŢI
Deprecierea leului nu va aduce contribuţii suplimentare la scumpirea carburanţilor în România, cei comercializaţi fiind de producţie internă. Surse din piaţă spun că firmele petroliere au luat în calcul un preţ al barilului de 60-80 de dolari pentru 2008, sub cotaţiile actuale. Dacă preţul benzinei va urca la 4 lei/litru în 2008, faţă de 3,5 lei în prezent, cheltuielile unei familii vor creşte cu 16 lei pe lună. La un preţ de 3,2 lei, economia ar fi de 9,6 lei pe lună. Calculul a fost făcut pentru 400 de km parcurşi pe lună, la un consum mediu de 8 litri la suta de kilometri. Dinu Patriciu, CEO al Rompetrol, estima că în 2008 vom vedea şi cotaţii de 150 de dolari pe baril, cu 50% peste maximele de anul acesta.
SCUMPIRI LA AUTOMOBILE
În România sunt înmatriculate aproape 3,5 milioane de autoturisme, o familie din două fiind afectată de creşterea preţului carburanţilor. În plus, se cumpără anual peste 350.000 de maşini noi. Preţurile autoturismelor din import se calculează la cursul din ziua semnării contractului. Pentru o maşină de 10.000 de euro va trebui să scoateţi din buzunar cu 2.100 lei în plus faţă de suma necesară la finele săptămânii trecute, dacă euro ajunge la 3,7 lei. Un curs de 2,7 lei pentru un euro ar aduce economii de 7.900 de lei.
Chirii şi achiziţii imobiliare
APRECIEREA SCADE CHIRIA
Sectorul chiriilor negociate în euro este unul dintre cele afectate de cursul de schimb. Conform unui studiu Unicredit, circa 90% din români sunt proprietari. Luând în considerare un curs de 3,3 lei pentru un euro şi o chirie lunară de 400 de euro, o familie care locuieşte cu chirie plăteşte 1.320 de lei. Aprecierea la 2,7 lei/euro va reduce costul la 1.080 lei. Avantajaţi de întărirea leului vor fi şi cumpărătorii de imobile, dacă preţurile sunt exprimate în euro. La un curs de 3,3 lei pentru un euro, şi un preţ de 100.000 de euro, se plătesc 330.000 de lei. Acelaşi scenariu de apreciere a leului reduce costul cu 60.000 de lei.
LEUL SLAB SCUMPEŞTE CASA
Chiriaşii pierd bani în condiţiile în care leul se devalorizează. Pentru o chirie de 400 de euro şi un curs de 3,7 lei, suma plătită urcă la 1.480 de lei, deci proprietarul obţine doar pe variaţia de curs circa 10% în plus la chirie. Pentru achiziţii, cumpărătorii plătesc bani mai mulţi în cazul unui leu slab, la o tranzacţie de 100.000 de euro pierderea fiind de circa 40.000 de lei, iar suma totală de achitat 370.000 lei, majorarea profitului proprietarului fiind de peste 10%. Acesta poate aranja să câştige însă în orice scenariu, modificând moneda in care vinde sau închiriază.
Rate credite
IDEAL
Până acum, cât timp leul s-a apreciat, cei care au avut rate la creditele în valută au fost fericiţi. Pentru a achita 57 de euro, era nevoie de 232 de lei noi în noiembrie 2004, când cursul euro era de 4,087 lei noi. În iunie, suma a fost cu 55 de lei mai mică, când cotaţiile euro au ajuns la un minim de 3,11 de lei. 57 de euro este valoarea medie a unei rate, calculată pornind de la declaraţiile reprezentanţilor BNR, potrivit cărora serviciul datoriei se ridică la 11-12% din venitul lunar disponibil, estimat la 525 de euro pe gospodărie, după cum rezultă din datele Institutului de Statistică. Un curs de 2,7 lei noi pentru un euro – minim previzionat de analişti, ar aduce economii de 34 de lei la plata ratei.
PENALIZĂRI
Aproape jumătate din creditele populaţiei sunt în valută, nu în lei. Dacă leul se va deprecia până la 3,7 lei, suma necesară plăţii ratei va fi cu 23 de lei mai mare decât media plătită în acest an. În prezent, circa 3,8 milioane de români figurează ca având împrumuturi la bănci, potrivit informaţiilor furnizate de Biroul de credit, unde însă nu toate instituţiile de credit au trimis datele despre clienţi.
Salarii
SALARII NEGOCIATE ÎN LEI
În prezent, majoritatea angajaţiilor din România îşi negociază salariul în lei, astfel încât aprecierea leului îi avantajează indirect dacă au de făcut plăţi pentru produse cu preţuri legate de cursul euro. Vor rămâne cu mai mulţi bani în buzunar şi dacă au de plătit rate la creditele în valută. Salariul mediu net pe economie este în prezent de 1.040 lei. La un curs mediu de 3,31 lei pentru un euro, cât s-a înregistrat până în prezent în acest an, salariul mediu net pe economie se situează la 310 euro. În cazul în care leul se va întări până la 2,7 lei pentru un euro, aşa cum apreciază unii analişti, salariul mediu transformat în euro va fi de 380 euro, adică mai mare cu 70 de euro.
SALARII NEGOCIATE ÎN EURO
Există însă şi o categorie de angajaţi care îşi negociază salariul în euro. În principiu, aceştia lucrează pentru companii multinaţionale în poziţii de management sau au resposabilităţi în mai multe ţări. Pentru aceştia, aprecierea leului aduce vesti proaste, încasând mai puţini lei în ziua de leafă. Scenariul unei deprecieri a leului i-ar putea avantaja totuşi pe aceştia, având însă efect negativ indirect pentru persoanele cu salarii negociate în lei, cărora le diminuează puterea de cumpărare. La un curs de 3,7 lei/euro, salariul mediu pe economie va fi de numai 277 de euro, iar asupra angajatorilor s-ar putea face presiuni de creştere a salariilor.
Importatori şi exportatori
BOOM
Reprezentanţii exportatorilor apreciază că un curs de schimb confortabil pentru ei ar fi în intervalul 3,6-3,8 lei pentru un euro. Dacă moneda naţională s-ar deprecia până la 3,7 lei/euro, afacerile exportatorilor se vor dezvolta. Conform calculelor acestora, pentru fiecare procent cu care leul se depreciază, exportul va creşte cu 25 de milioane de euro pe lună. Valoarea exporturilor româneşti ar putea creşte deci cu circa 300 de milioane de euro lunar. La această cotaţie, toate firmele care exportă o parte importantă a producţiei devin profitabile. Un curs de 3,7 lei/ euro va tempera creşterea importurilor. Ca reacţie, importatorii transmit imediat, de regulă, deprecierea leului în preţul plătit de consumatori.
CRESC IMPORTURILE
Pentru importuri, un curs de 3,7 lei pentru un euro ar fi o veste proastă, temperându-le creşterea.Totuşi, importatorii nu vor fi foarte rău afectaţi, pentru că aceştia, de obicei, transmit imediat deprecierea leului în preţul plătit de consumatori. În schimb, o apreciere a monedei naţionale până la 2,7 lei pentru un euro anul viitor aduce vesti proaste pentru afacerile exportatorilor. În acest scenariu, ţara noastră va exporta, conform reprezentanţilor exportatorilor, cu aproximativ 460 de milioane de euro pe lună sub potenţial, iar multe firme din domeniile care au marjă de profitabilitate mai redusă vor da faliment.
Turism
PLĂŢI ÎN AVANS
Investiţia medie pentru o familie de două persoane în cazul unui sejur de o săptămână în străinătate este de aproximativ 600 de euro. Cu alte sume cheltuite în cursul vacanţei, ajunge la aproximativ 1.000 de euro. Conform unor surse din piaţă, aproximativ 120.000 de români au ales să petreacă vacanţa de iarnă în străinătate, fiind afectaţi de cursul leu-euro. Practic, la cursul din vară de 3,3 lei pentru un euro, cheltuielile turistice erau de 3.300 de lei, avantajat fiind beneficiarul excursiei. Cei care au antamat astfel de sejururi pentru iarnă, în condiţiile unui leu puternic, au de câştigat acum, când moneda naţională s-a devalorizat.
PIERDERI
La un curs de 3,7 lei pentru un euro, turiştii vor trebui să scoată din buzunar, pentru aceeaşi excursie, 3.700 de lei. Adică mai mult cu 400 de lei decât trebuiau să suporte în condiţiile cursului de schimb din vară. Evident, în cazul destinaţiilor premium sau de lux, costurile cresc, diferenţa fiind accentuată odată cu „spurataxarea“ introdusă prin deprecierea monedei naţionale. Ca urmare, dezavantajat de evoluţia cursului de schimb va fi turistul, beneficiile revenind operatorului care furnizează serviciile, acesta obţinând şi câştiguri suplimentare graţie aprecierii euro.
Previziuni
3,34 lei/euro la finele lui 2008
Pentru perioada următoare, prognozăm o tendinţă de depreciere uşoară a leului. Deteriorarea deficitului de cont curent şi creşterea inflaţiei vor influenţa cursul valutar în direcţia deprecierii leului, însă convergenţa reală a României va menţine atractivitatea ţării prin câştiguri de productivitate, cu efecte de întârire a leului. În cazul menţinerii volatilitatii din anul 2007, cursul valutar RON/EUR va fluctua între valorile 3,53 şi 3,13, respectiv cu un interval de încredere de 95%.
Rozalia Pal,
senior Economist Unicredit Ţiriac
Apreciere pe termen lung
Euro va tinde către un curs mediu, în 2008, de 3,55 lei. Maximele se vor situa în jurul valorii de 3,65 lei, în timp ce nivelurile minime vor fi de 3,4-3,45 lei. Tendinţa de apreciere a leului se va menţine pe termen lung. Dacă cursul va rămâne sus în prima parte a anului viitor, este posibil să reintrăm pe o pantă de apreciere la sfârşitul lui 2008.
Ionuţ Dumitru,
şef departament cercetare, Raiffeisen
Scenariul volatilităţii mari
Foarte probabil, nivelul pivot al cursului de schimb va fi de 3,2 lei/euro în 2008. Într-un scenariu de volatilitate ridicată, care are acum o probabilitate de 75%, banda de fluctuaţie ar putea fi menţinută în limitele de +/- 15%. În condiţii de volatilitate scăzută, banda de fluctuaţie ar putea fi de circa +/- 10%. Retragerile masive de capital sunt în afara oricăror discuţii, comportamentului factorului politic se va încadra în tiparul specific perioadei electorale, iar ratingurile ar putea fi „îngheţate“ la actualele nivele dacă va fi optimizat mix-ul de politici fiscal-monetare.
Florian Libocor,
analist şef BRD SogGen
