Solicitarea premierului a venit în contextul în care în şedinţa de Guvern a fost cerută, de către secretarul de stat Horaţiu Moldovan din Ministerul Sănătăţii (MS), includerea pe ordinea de zi a unui proiect de OUG care măreşte plafonul pentru medicamente compensate şi gratuite prin indexarea în funcţie de rata inflaţiei, pe trimestrul IV, notează Agerpres.

„(Proiectul de OUG n.red.) nu reglementează o diferenţiere a clawback/ului între medicamente generice şi inovative. Ştiţi că am discutat acest subiect pentru că este clar că mecanismul acesta de clawback pune o presiune uriaşă în special asupra medicamentelor generice, care sunt medicamentele cele mai folosite în tratamente, şi dacă nu creăm o plafonare, de exemplu pentru inovative, în cuprinsul acestui plafon stabilit, riscăm să ducă clawback-ul la puncte în care practic se întâmplă ceea ce se întâmplă de ani zile, adică se retrag medicamente de pe piaţă pentru că nicio companie nu mai poate suporta la nesfârşit un clawback care am înţeles că este de 30%. Deci e inadmisibil, acuma vă spun sincer, gândiţi-vă ce companie din lumea asta acceptă să lucreze în pierdere sau să accepte să suporte un clawback de 30%”, a afirmat premierul.

Creșterea va permite păstrarea pe piață a unor medicamente necesare

El l-a întrebat pe secretarul de stat dacă această creştere a plafonului cu indexarea în funcţie de rata inflaţiei „cât de cât mai creează o respiraţie, are ca efect o reducere a clawback-ului”, iar acesta i-a răspuns că va permite păstrarea în piaţă a unor medicamente care acum sunt „absolut necesare”.

„Bine, dar solicitarea mea este să faceţi o analiză extrem de serioasă şi să îmi veniţi în prima parte a lunii ianuarie cu o soluţie legată de sistemul de clawback pentru generice versus pentru inovative”, a mai spus şeful Guvernului.

Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) a solicitat, pe 3 decembrie, Guvernului să abroge Ordonanţa 77/2011 privind taxa clawback.

„Fabricile de medicamente din România sunt ţinta unor interese care, prin manipularea ‘taxei clawback’, urmăresc închiderea lor şi dispariţia acestui sector strategic din România. Solicităm Guvernului Orban să îşi asume răspunderea şi să abroge imediat OUG 77/2011, totodată să implice serviciile statului român pentru urmărirea şi stoparea fenomenului dispariţiei medicamentelor româneşti”, se arată într-un comunicat al PRIMER.

Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România – care reuneşte 19 situri de fabricaţie din ţară – atrage atenţia asupra „deteriorării competitivităţii” fabricilor de medicamente care au o cotă de piaţă de sub 4% şi creştere de sub 2%, în condiţiile în care importurile de medicamente cresc cu peste 20%.

„Stagnarea evoluţiei producătorilor de medicamente din România este efectul fiscalităţii paradoxale generate de ‘taxa clawback’, care s-a dublat în ultimii 4 ani, obligând site-urile de fabricaţie din ţară să plătească bani pentru venituri realizate de alţi jucători din piaţa farmaceutică”, afirmă Dragoş Damian, director executiv la PRIMER, citat în comunicat.

Producătorii de medicamente nu pot să de dezvolte

Conform sursei citate, în condiţiile în care acest segment economic face obiectul unor „reglementări absurde, care denaturează competiţia liberă”, producătorii de medicamente nu pot să se dezvolte, trebuind să elimine medicamente din portofoliu şi să se orienteze tot mai mult către producţia de lohn.

Ministrul Sănătăţii, Victor Costache, a declarat pe 5 decembrie că taxa clawback a fost un instrument foarte rigid, care a taxat fără discernământ toate tipurile de medicamente, dar că se lucrează pentru reducerea presiunii asupra industriei medicamentelor, astfel încât românii să aibă acces la tratamentele de care beneficiază şi ceilalţi pacienţi europeni.

Victor Costache a mai menţionat că trebuie aplicate măsurile „de bun-simţ” pe care le cere industria medicamentului şi se va găsi o soluţie la actuala criză a medicamentelor.