Victor Ponta anunță că a început procedura de renunțare la cetățenia sârbă
Victor Ponta, fost prim-ministru al României și candidat independent la alegerile prezidențiale din 2024, a declarat că a inițiat oficial procesul de renunțare la cetățenia sârbă. Acesta a precizat că gestul este unul firesc în contextul candidaturii sale la funcția de președinte al României și a fost făcut imediat după ce Biroul Electoral Central (BEC) i-a validat dosarul.
„Am făcut cererea de renunțare încă din ziua în care a fost admisă cererea mea de a candida la Biroul Electoral Central. Trebuie să ajung la Belgrad să fac o procedură scrisă pentru a se publica în monitorul lor oficial. Dar vreau să vă spun un lucru: în continuare am o mare iubire și respect pentru poporul sârb, pentru tradiție, pentru mâncare, pentru sport, pentru tot. Cred că sunt cei mai buni vecini ai noștri, de-a lungul secolelor”, a spus Ponta într-un interviu acordat DC News.
În ciuda acestui pas, Ponta a ținut să sublinieze că renunțarea la cetățenie nu înseamnă și o rupere afectivă de Serbia. Dimpotrivă, fostul premier a vorbit în termeni elogioși despre poporul sârb, subliniind admirația sa pentru cultura, tradițiile și valorile acestei națiuni.
Ponta a afirmat că decizia de a renunța la cetățenia sârbă nu are legătură cu o dezicere de Serbia
Ponta a afirmat că decizia de a renunța la cetățenia sârbă nu are legătură cu o dezicere de Serbia, ci cu ideea de a nu lăsa loc de interpretări sau de îndoieli în legătură cu loialitatea sa față de România.
„Eu cred că voi fi președintele României și președintele României trebuie să lase toate lucrurile din trecut care n-au legătură cu funcția, chiar dacă, încă o dată spun, în niciun caz nu m-am supărat sau nu mă disociez de țara care cred că este cel mai bun vecin”, a punctat el.

Cernăuți, mai problematic decât Valea Timocului
În cadrul interviului, Ponta a rememorat mai multe episoade legate de relațiile României cu comunitățile românești din străinătate. Acesta a amintit o vizită în Valea Timocului, în Serbia, unde s-a întâlnit cu românii de acolo în compania omologului său sârb, o premieră în istoria relațiilor bilaterale.
„Am avut ocazia, am fost, am fost la Zaicear. Cred că sunt singurul prim-ministru care a fost în Valea Timocului și, mai mult, l-am luat și pe premierul de atunci cu mine, ca să fim ambii premieri. Ca românii să nu-mi spună doar mie, să-i spună și premierul din Serbia ce probleme au, apropo de religie, apropo de drepturi de a învăța în limba română. Vă spun un lucru, mai rău a fost când am fost la Cernăuți.
Nu vreau să vorbesc cu păcat și Ucraina e o țară atacat, în necaz în război, dar mai rău a fost când am fost la Cernăuți decât în orice altă parte din lume. Le-am dat atunci, am alocat de la Guvernul României, bani pentru refacerea casei lui Aron Pumnul. Nici până azi, după 10 ani, nu e refăcută.
Atunci am vrut să finanțăm școlile în limba română. Nici până azi nu au voie să învețe în limba română. Tot ne zic că românii-s moldoveni. Nu sunt moldoveni, sunt români. La preoții români și bisericile românești tot aceeași problemă este. Acuma luați cu forța să fie băgați în altă parte”, a afirmat fostul premier.