Președintele SUA, Barack Obama, a obținut o victorie importantă în fața republicanilor prin legea care a evitat „prăpastia fiscală“. Cel puțin pe termen scurt. Victoria democratului Obama, al cărui partid controlează doar Senatul (camera superioară a Congresului SUA), derivă din măsurile care urmează a fi adoptate și care includ majorări de taxe pentru cei cu venituri mari, dar tăieri foarte puține de cheltuieli bugetare. Din nefericire pentru americani, legea nu rezolvă și problema datoriei publice a SUA, care o depășește cu mult pe cea a deficitului bugetar.
În esență, legea adoptată prevede majorarea veniturilor bugetare cu 620 miliarde dolari, prin creșterea impozitului pe venit pentru persoanele care câștigă cel puțin 450.000 de dolari anual. Taxele ar fi trebuit să se majoreze pentru toată lumea, așa cum doreau și republicanii, însă Obama și democrații au reușit păstrarea nivelului actual pentru cei cu venituri sub 450.000 de dolari. Majorarea pare foarte mare pentru cei bogați, dar este vorba de o creștere de la 35% până la 39,6%. Incomparabilă față de „scumpirile“ franceze, care ajung până la 75% pentru cei foarte bogați.

Datoria publică, problema cea mai mare
Tot pentru cei cu venituri mari au fost majorate și impozitele pe proprietate, de la 35% până la 40%, ca și impozitul pe dividende și câștiguri pe piața de capital, de la 15% la 20%. În fapt, impozitul pe dividende a fost o victorie a republicanilor, care au reușit să blocheze majorarea până la 39,6%, cât este nivelul impozitului pe venit.
Victoria lui Obama vine din altă direcție, cea a cheltuielilor. Conform actului normativ, cheltuielile vor fi reduse doar cu 12 miliarde de dolari anual, nefiind atinse cele sociale, legate de asigurările de sănătate, dar nici cele cu departamentul de apărare, respectiv cheltuielile cu armata. Au fost prinse, totuși, reduceri suplimentare ale cheltuielilor de 110 miliarde dolari anual, dar care urmează a fi stabilite până în martie.
Acceptul republicanilor a fost surprinzător, aceștia susținând că nu vor vota pentru o lege care nu prevede reduceri de cheltuieli în același cuantum cu cel al veniturilor. De altfel, inclusiv principala voce în acest sens, Paul Ryan, candidatul pentru postul de vicepreședinte alături de Mitt Romney, a fost inexistentă în negocierile anterioare adoptării legii.
Republicanii păstrează însă un as în mânecă: luna viitoare vor fi reluate negocierile pentru majorarea plafonului de îndatorare, în prezent de 16.400 miliarde dolari. Moment în care s-ar putea ca democrații și președintele Barack Obama să aibă multe de suferit. Logica după care republicanii anunță că vor funcționa este aceeași: pentru fiecare dolar cu care se va majora datoria trebuie să existe un dolar echivalent în reduceri de cheltuieli. Economia SUA are un deficit anual de peste 1.000 de miliarde de dolari, iar acesta ar trebui să ajungă la zero pentru a putea reduce datoria publică.
Republicanii cer, pe lângă tăierea cheltuielilor cu MediCare și MedicAid, scăderea cu până la 100 miliarde dolari anual a cheltuielilor cu apărarea. Lucru dificil de realizat social, deoarece în sumele destinate apărării sunt incluse și despăgubirile și rentele soldaților răniți în război sau ale celor care au avut de suferit de pe urma atentatelor din septembrie 2001.

Îngrijorarea vine din Europa
Evitarea „prăpastiei fiscale“ a entuziasmat piețele de capital, care nu se așteptau ca republicanii să renunțe atât de ușor la revendicări. Probabil, nu au luat în calcul lipsa unui lider puternic la vârful conservatorilor, absență apărută imediat după pierderea alegerilor de către Mitt Romney.
Chiar și așa însă, piețele au fost impulsionate de cifrele legate de numărul de locuri de muncă nou-create în economia SUA: 215.000 în decembrie, mult peste așteptări. Și evitarea reducerii cheltuielilor cu investițiile statului american a fost primită bine de către investitori, care consideră că, astfel, economia va fi susținută.
La nivel global, piețele se tem mai degrabă de o înrăutățire a situației din Europa, unde zona euro nu a ieșit încă din criză. Chiar dacă posibilitatea ieșirii vreunui stat din zona euro s-a redus la minimum, recesiunea va fi cuvântul de ordine și în 2013.

620 mld. dolari este valoarea cu care va crește bugetul SUA după majorarea impozitului pe venit de la 35% la 39,6% pentru cei cu venituri de peste 450.000 de dolari anual.