La aproape trei săptămâni de la declanșarea războiul din Ucraina, imaginile îngrozitoare cu femei însărcinate și copii plini de sânge ieșind dintr-un spital distrus din Mariupol au șocat o lume. Congresul SUA analizează acum o rezoluție privind anchetarea invadatorilor ruși pentru posibile crime de război.

Într-un comentariu pentru CNN, Michael A. Newton, expert în crime de război, susține că o astfel de investigație este cât se poate de justificată din cauza atacurilor asupra civililor. Newton este profesor de Drept și profesor de științe politice la Universitatea Vanderbilt. De asemenea, a fost consilier principal pentru problemele crimelor de război în Departamentul de Stat al SUA din 1999 până în 2002.

Convențiile de la Geneva privind conflictele armate se aplică și acum, „chiar dacă starea de război nu este recunoscută” de Rusia

Conform Convențiilor de la Geneva din 1949, crimă de război este orice act prin care combatanții și comandanții nu reușesc să asigure siguranța populației civile sau să supun, in mod ilegal, obiecte civile, ostilităților. Legea crimelor de război se bazează pe principiul fundamental conform căruia luptătorii trebuie „în orice moment să facă distincția între populația civilă și combatanți – și între obiectele civile și obiectivele militare și, în consecință, își vor îndrepta operațiunile numai împotriva obiectivelor militare”.

Legile războiului se aplică în Ucraina pentru că invazia rusă este reală. În ciuda etichetării de către Rusia a războiului ca „operație militară specială”, Convențiile de la Geneva privind conflictele armate se aplică și acum, „chiar dacă starea de război nu este recunoscută” de oficialii ruși.

Zeci de state au cerut CPI să investigheze oficial crimele de răboi din Ucraina

U număr de 41 de state au cerut Curții Penale Internaționale (CPI) să investigheze oficial crimele comise în interiorul Ucrainei, deoarece există „baze rezonabile” pentru a crede că forțele ruse comit crime de război.

Karim Khan, procurorul ICC, a observat că „dacă atacurile sunt îndreptate în mod intenționat împotriva populației civile, aceasta este o crimă. Dacă atacurile sunt îndreptate în mod intenționat împotriva unor bunuri civile, aceasta este o crimă. Nu există nicio justificare legală și nicio scuză pentru atacuri nediscriminatorii sau care sunt disproporționate în efectele lor asupra populației civile.”

Cine poate decide dacă un lider rus poate fi tras la răspundere pentru crime de război

Comandanții, oligarhii și liderii ruși pot fi urmăriți penal pentru comiterea sau asistarea la crimele de război. Legea răspunderii de comandă îi incriminează și pe cei care „știau sau ar fi trebuit să știe” de aceste infracțiuni și nu au luat măsurile necesare și rezonabile pentru disciplinarea forțelor aflate sub „controlul lor efectiv”.

Judecătorii fiecărui caz evaluează temeiul legal pentru fiecare acuzație. Deoarece Convențiile de la Geneva acordă o jurisdicție penală largă statelor suverane, oficialii naționali pot urmări penal criminali de război găsiți pe teritoriul lor.

CPI nu poate urmări agresiunile comise de liderii ruși împotriva Ucrainei

Liderii ruși ar trebui să fie neliniștiți, având în vedere precedente stabilite de la cel de-al Doilea Război Mondial.
Urmărirea penală a celor responsabili pentru crimele comise în Ucraina este conformă cu modelele justiției penale internaționale, în condițiile în care mulți inculpați au crezut că sunt deasupra legii.

Lista președinților prim-miniștrilor, oficialilor apărării, comandanților militari și ofițerilor de stat major care au fost aduși în fața justiției este una lungă. Pe banca acuzaților au stat Slobodan Miloșevic, fostul președinte liberian Charles Taylor, fostul dictator irakian Saddam Hussein, fostul prim-ministru ruandez Jean Kambanda, fostul general ruandez Augustin Bizimungu – și mulți alții.

Cu toate acestea, CPI nu poate urmări agresiunile comise de liderii ruși împotriva Ucrainei, în parte pentru că Rusia s-a retras în 2016 de sub jurisidicția Curții Penale Internaționale.

Chiar dacă niciun lider rus nu va fi condamnat, acuzațiile nu ar trebui retrase

Statele Unite și-au făcut un imperativ moral din a ajuta Ucraina să câștige războiul pe care Rusia l-a adus împotriva cetățenilor săi. După ce CPI a fost înființată, diplomații americani au promis că SUA nu se vor „retrage din rolul lor de lider în promovarea justiției internaționale și a statului de drept”.

Senatul SUA ar trebui să o confirme imediat pe Beth Van Schaack, candidata președintelui Joe Biden în funcția de ambasador general al SUA pentru justiția penală globală.

Ambasadorul are un rol vital în coordonarea eforturilor guvernului SUA de a documenta crimele de război într-un sens juridic.

În procesele pentru crime de război, procurorii trebuie să aibă suficiente dovezi pentru a-i condamna pe făptuitori dincolo de orice îndoială rezonabilă, pe baza răspunderii lor individuale. Ambasadorul coordonează eforturile aliaților, așa cum Comisia pentru Crime de Război a ONU a facilitat urmăririle penale, în procesul de la Nürnberg după cel de-al Doilea Război Mondial.