Curtea Constituțională a respins miercuri sesizarea de neconstituționalitate depusă de PNL și USR pentru proiectul legislativ inițiat de Liviu Dragnea și Șerban Nicolae ce prevede repatrierea a 91,5% din aurul depozitat de România în străinătate.

PNL și USR au susținut că proiectul de modificarea a articolului 30 din Legea nr. 312/2004 a fost adoptat fără consultarea prealabilă a Băncii Centrale Europene și s-a încălcat astfel obligațiile asumate de România prin Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) și alte norme europene obligatorii.

”Obligatia consultării Băncii Centrale Europene în legătură cu orice amendament care urmează a fi adus Statutului băncii centrale naționale a fost stabilită prin art. 127 alin. (4) al TFUE care prevede că BCE trebuie consultată cu privire la orice act al Uniunii propus în domeniile care țin de competențele sale, precum și de autoritățile naționale, cu privire la orice proiect de reglementare în domeniile care sunt de competența sa, dar în limitele și în condițiile stabilite de Consiliu, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 129 alineatul (4). În domeniile care țin de competențele sale, BCE poate prezenta avize respectivelor instituții, organe, oficii sau agenții ale Uniunii sau autorităților naționale”, au scris partidele de Opoziție în sesizare.

De asemenea PNL și USR menționează că prin proiect se elimină posiblitatea ca BNR să decidă și să mențină rezervele internaționale prin stabilirea depozitelor de aur peste hotare.

”Întrucât prin Legea supusă controlului de constituționalitate se elimină posibilitatea pentru BNR de a stabili și menține rezerve internaționale inclusiv prin stabilirea de depozite de aur în străinătate, această propunere legislativă reprezintă un proiect de reglementare care privește banca centrală națională (BNR), care îi afectează în mod direct competența ca bancă centrală națională și, pe cale de consecință, afectează și o misiune fundamentală care se îndeplinește prin intermediul SEBC. În consecință, Parlamentul avea obligația să solicite opinia Băncii Centrale Europene în procesul de legiferare, solicitare care nu a fost formulată”, potrivit sursei citate.

”Cu privire la obligativitatea consultării Băncii Centrale Europene în legătură cu orice amendament care urmează a fi adus Statutului băncii centrale naționale, art. 127 alin. (4) al TFUE prevede că BCE este consultată cu privire la orice act al Uniunii propus în domeniile care țin de competențele sale, precum și de autoritățile naționale, cu privire la orice proiect de reglementare în domeniile care sunt de competența sa, dar în limitele și în condițiile stabilite de Consiliu, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 129 alineatul (4). În domeniile care țin de competențele sale, BCE poate prezenta avize respectivelor instituții, organe, oficii sau agenții ale Uniunii sau autorităților naționale. Conform art. 282 alin. (5) al TFUE, în domeniile în care are atribuții, Banca Centrală Europeană este consultată asupra oricărui proiect de act al Uniunii, precum și asupra oricărui proiect de reglementare la nivel național și poate emite avize”, mai scrie în textul sesizării.

În privința regimului juridic de administrare a rezervelor de aur, analiza avizelor emise de Banca Centrală Europeană arată că autoritățile naționale au solicitat opinia BCE, conform obligațiilor tratatului.

”Apreciem că normele europene invocate se constituie într-un indicator în privința evaluării constituționalității legii adoptate de Parlament și supuse controlului de constituționalitate, întrucât, prin conținutul acestora, se stabilește o obligație clară, precisă și neechivocă de consulare a unei instituții europene, în speță BCE. Cu alte cuvinte, prin modul în care sunt reglementate, prin modul în care au fost transpuse în ordinea juridică internă și prin forța juridică recunoscută chiar prin Constituția României, normele europene avute în vedere determină obligații legale exprese și directe în sarcina autorităților statului român, acestea din urmă nedispunând de o marjă proprie de apreciere în respectarea sau nerespectarea respectivelor obligații”