Tribunalul București a hotărât anularea Autorizației Integrate de Mediu pentru depunerea deșeurilor pe ultimele două suprafețe, încă funcționale, ale gropii de gunoi Chiajna-Rudeni. Decizia a fost luată în data de 14 august 2020.

Primarul Dan Tudorache va oferi detalii suplimentare în cadrul unei conferințe de presă în data de 24 august, începând cu ora 11:00, la sediul Primăriei Sectorului 1.

Repetate sesizări primite de la mii de cetățeni

În primăvara anului 2018, Primăria Sectorului 1, Poliția Locală Sector 1, Asociația 21% Oxigen și Asociația pentru Natură și Protejarea Mediului au intentat un proces Agenției pentru Protecția Mediului București (APMB) și companiei Iridex, operatorul gropii de gunoi de la Chiajna-Rudeni, solicitând anularea Autorizației Integrate de Mediu emisă de APMB, document în baza căruia funcționează depozitul de gunoi.

Acțiunea în instanță a fost inițiată ca urmare a repetatelor sesizări primite de la mii de cetățeni din nord-vestul Capitalei, a căror viață este afectată și astăzi de mirosurile insuportabile provenite de la această groapă de gunoi.

Problemele care minează colectarea selectivă a deșeurilor

În urmă cu un an, mai precis de la 1 iulie 2019, peisajul selectării deșeurilor în România a fost reconfigurat, supus legal unor reguli de la care n-ar trebui să se abată nici utilizatorii, nici procesatorii, nici firmele colectoare.

De exemplu, firmele de salubritate au obligația să doteze punctele de colectare a deșeurilor cu cele patru tipuri de recipienți corespunzători fiecărui tip de deșeu, amenzile pentru operatorii comerciali care nu respectă legile fiind cuprinse între 20.000 și 40.000 lei.

Sancțiuni financiare se aplică și persoanelor juridice care nu respectă aceste reglementări. Cetățenii care nu se vor conforma regulilor, vor fi de asemena amendați cu până la 2.000 de lei. Vor avea de plătit însă şi o taxă de salubritate mai mare cu 25%.

Cum sunt, dacă sunt și ce efect au aceste acțiuni coercitive se poate lesne deduce din reportajul filmat de noi la Ștefănești, Ilfov, acolo unde grupul Iridex desfășoară activități de sortare a deșeurilor din zonele adiacente.

„Eforturile noastre sunt, din păcate, insuficiente. Fără implicarea corectă și profundă a autorităților locale în educarea cetățenilor, fără a impune niște exigențe din punct de vedere al colectării selective atât populației, cât și operatorilor care colectează și aduc la sortare materialele, nu vom reuși să atingem țintele pe care ni le propunem”, ne-a declarat Sorin Matei, director tehnic expert ISWA al firmei amintite anterior.

Acțiunea de selectare este, așadar, abia la început. În sensul că pentru a realiza o cât mai eficientă sortare a tuturor lucrurilor pe care le utilizăm în viața de zi cu zi este nevoie nu doar de un circuit economic dedicat, ci și de o informare pe scară largă a cetățenilor și de măsuri gândite să corecteze abaterile firmelor implicate în această afacere.