Sociologul Vasile Dîncu, europarlamentar PSD, susține că, dacă ar fi fost lăsat să participe, Călin Georgescu ar fi câștigat scrutinul prezidențial din noiembrie 2024. Totodată, acesta consideră că decizia Curții Constituționale a României (CCR) de a-i bloca din nou candidatura la alegerile anticipate din luna mai arată vulnerabilități în sistemul democratic al țării. Oficialul PSD este de părere că soluția împotriva unei astfel de ascensiuni politice nu trebuia să fie eliminarea candidatului, ci o mobilizare mai mare la vot a populației.
Vasile Dîncu spune că prezența la urne este esențială pentru democrație
Invitat la Prima TV, Vasile Dîncu a fost întrebat dacă România ar fi trebuit să permită confruntarea electorală directă cu Călin Georgescu, în loc de excluderea acestuia printr-o decizie juridică.
„Ar fi trebuit să candideze şi să piardă la alegeri, poate era mai bine. Nu cred că pierdea în această situaţie, nici în noiembrie şi nici acum. După părerea mea, el ar fi câştigat. Ar fi fost bine să se dea această luptă. Soluţia era prezenţa la vot.
La nemţi, de exemplu, a fost cazul AFD (partid de extremă dreaptă – n.r.). AFD avea în sondaje, pe populaţia care mergea la vot, în jur de 30-35%. Îmi povesteau nişte parlamentari pe care i-am cunoscut în Parlamentul European că ”vom câştiga, facem 35% şi nu mai pot face guvernul fără noi”, a explicat Vasile Dîncu.
Europarlamentarul social-democrat subliniază că, într-un stat democratic, cetățenii trebuie să fie cei care decid viitorul prin vot.
Acesta a făcut referire la exemplul Germaniei, unde mobilizarea electorală a redus impactul unui partid extremist. În opinia lui Dîncu, un proces electoral corect ar fi putut duce la un rezultat similar și în România.
„Nemţii s-au mobilizat atât de bine, 84% s-au dus la vot şi au înecat procentul AFD, ducându-l la 20%, lăsându-i în opoziţie. Deci aceasta este o soluţie democratică prin care poţi să învingi o tendinţă care, să spunem, nu îţi convine la un moment dat”, a spus el.
Impactul anulării alegerilor asupra imaginii țării
Întrebat despre faptul că decizia CCR arată că instituțiile statului funcționează, Dîncu a fost categoric.
„Nu, dacă aveam instituţii puternice şi funcţionale în democraţie, atunci nu ajungeam la această situaţie. Adică nu ajungeam la situaţia de a anula alegerile după ce am validat primul tur. Am anulat alegerile în timpul desfăşurării lor.
Ceea ce, de asemenea, dă un motiv extraordinar pentru teoria conspiraţiei, pentru teoria complotului şi senzaţia că nu se face dreptate. Este o pată, până la urmă, şi pe imaginea României în lume”, a afirmat sociologul.
Dîncu atrage atenția asupra efectelor negative pe care anularea unui scrutin prezidențial le poate avea asupra credibilității României pe plan internațional.
În opinia sa, această situație oferă teren fertil pentru speculații și pentru neîncrederea în mecanismele democratice.
Cum a fost blocată candidatura lui Călin Georgescu
Călin Georgescu a reușit să câștige primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie, obținând peste 20% din voturi.
În ciuda faptului că nu se afla printre favoriți în sondajele de opinie, acesta a reușit să se claseze peste contracandidații săi.
Pe locul secund s-a situat Elena Lasconi, candidatul USR, care a avut un avans de doar 2.700 de voturi față de liderul PSD, Marcel Ciolacu.
După această etapă, CCR a dispus o renumărare a voturilor, însă rezultatele inițiale au fost confirmate. În consecință, instanța supremă a validat rezultatele și a permis organizarea turului doi.
Totuși, pe 6 decembrie, în timp ce votul deja începuse în diaspora, CCR a anulat întregul proces electoral. Instituția a motivat decizia prin existența unor influențe externe, atât de la actori statali, cât și non-statali.
Recent, CCR a luat o nouă decizie controversată, blocând candidatura lui Călin Georgescu pentru alegerile anticipate din luna mai.
