Călin Popescu Tăriceanu a fost achitat
Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis joi să-l achite pe Călin Popescu Tăriceanu, fost președinte al Senatului, în cazul în care era acuzat de primirea unei mite de 800.000 de dolari.
Măsura de sechestru asigurător impusă asupra proprietăților sale a fost anulată de instanță.
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să achite inculpatul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu pentru infracțiunea de luare de mită, în conformitate cu articolele relevante din Codul de procedură penală și Codul penal. De asemenea, instanța a pronunțat aceeași soluție și în cazul lui Petru Berteanu, care a fost achitat pentru complicitate la luare de mită, invocând aceleași dispoziții legale.
Instanța a ridicat, de asemenea, măsura sechestrului asigurător asupra imobilelor lui Tăriceanu, precum și asupra bunurilor mobile și imobile aparținând lui Petru Berteanu și lui Teodorescu Ștefan Bogdan, în baza ordonanțelor emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Cheltuielile judiciare avansate de stat, atât cele din cursul urmăririi penale, cât și cele de la judecata în fond, vor rămâne în sarcina statului. Decizia a fost pronunțată în ședință publică pe 10 octombrie 2024, iar părțile au dreptul de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
„În baza art. 396 alin. 5 din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală achită pe inculpatul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu pentru comiterea infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 289 alin. 1 din Codul penal, rap. la art. 6 și art. 7 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din Codul penal. În baza art. 396 alin. 5 din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală achită pe inculpatul Petru Berteanu pentru comiterea infracţiunii de complicitate la luare de mită, prev. de art. 48 rap. la art. 289 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 6 și art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000 și a art. 5 din Codul penal.
În baza art. 404 alin. 4 din Codul de procedură penală, ridică măsura sechestrului asigurător luată în cauză asupra imobilelor aparținând inculpatului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu prin ordonanţele nr. 668/P/2019 din 15.01.2021 şi din 19.01.2021 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie Secţia – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie; măsura sechestrului asigurător luată în cauză asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpatului Petru Berteanu prin ordonanţa nr. 532/P/2018 din 10 decembrie 2019 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie Secţia – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie; precum şi măsura sechestrului asigurător luată în cauză asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând numitului Teodorescu Ştefan Bogdan prin ordonanţa nr. 532/P/2018 din 10 decembrie 2019 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie Secţia – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, aşa cum acestea au fost menţinute prin încheierea din 06 februarie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Cheltuielile judiciare avansate de stat, atât cele din cursul urmăririi penale, cât și de la judecata în fond, rămân în sarcina statului. Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 10 octombrie 2024”, potrivit deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție.
De ce era acuzat Cătălin Popescu Tăriceanu?
Călin Popescu Tăriceanu a fost suspectat că ar fi acceptat mită de 800.000 de dolari în 2008, în timpul mandatului său.
Procurorii spunea că acesta ar fi venit de la Claudiu Florică, reprezentant al companiei Fujitsu Siemens GMBH din Austria, în schimbul prelungirii, prin acte adiționale, a contractelor Microsoft pentru licențele computerelor destinate școlilor.
Conform declarațiilor DNA, Tăriceanu ar fi folosit banii obținuți din mită pentru a acoperi costurile consultanței politice primite în cadrul campaniei electorale din 2008, furnizată de cunoscuți consultanți.
