Legea privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene, neconstituțională

Curtea Constituţională a României a admis, miercuri, sesizările Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Guvernului în legătură cu legea privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene.

„A admis obiecţia de neconstituţionalitate (după conexarea celor două sesizări cu acelaşi obiect, formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, respectiv, de Guvernul României) şi a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 30, art.32 alin.(2), art.46 alin.(17), art.56 alin.(4), art.57 alin.(2) şi (3) şi ale art.58 din Legea privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene”, se arată în minuta deciziei.

ÎCCJ a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu acest act normativ, adoptat de Camera Deputaţilor pe 9 iunie, pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare.

Potrivit Instanţei supreme, Secţiile Unite au reţinut că se impune a se examina de către Curtea Constituţională dacă au fost încălcate prevederile art. 73 alin. (3) lit. l) şi art. 75 alin. (1), ale art. 1 alin. (5), ale art. 134 alin. (4), precum şi prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie.

„S-a reţinut, în esenţă, că, prin prevederile art. 58 din proiectul de lege menţionat, se aduc modificări statutului judecătorilor, în ceea ce priveşte regimul disciplinar aplicabil acestora, în condiţiile în care Parlamentul României nu a adoptat respectiva lege după normele constituţionale aplicabile legilor organice şi s-a încălcat ordinea de sesizare a celor două Camere, întrucât prima Cameră sesizată a fost Senatul, iar nu Camera Deputaţilor. De asemenea, legea a fost adoptată fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii şi s-a încălcat caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, stipulat de art. 147 alin. (4) din Constituţia României”, se menţionează în sesizare.

Sub aspect intrinsec, Instanţa supremă arată că dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea privind unele măsuri în domeniul fondurilor nerambursabile europene contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, sub aspectul exigenţelor privind claritatea, precizia şi previzibilitatea legii şi sunt de natură să afecteze dreptul de proprietate privată prevăzut de art. 44 alin. (1) din Constituţie, restrângerea exerciţiului unui drept constituţional putând fi realizată doar în condiţiile art. 53 din Constituţie.

„În examinarea acestor dispoziţii, Secţiile Unite au avut în vedere atât jurisprudenţa Curţii Constituţionale (în special Decizia nr.12/2020 şi Decizia nr.147/2019), cât şi jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului (Cauza Sporrong şi Lonnroth c. Suediei)”, a explicat ÎCCJ.

Şi Guvernul a înaintat Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate cu privire la acest act normativ.

Modificările la Legea privind funcţionarea Curţii de Conturi – neconstituţionale

Curtea Constituţională a României a admis, miercuri, sesizările preşedintelui Klaus Iohannis şi Guvernului privind neconstituţionalitatea actului normativ care modifică şi completează Legea 94/1992 referitoare la organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.

„Cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate (după conexarea celor două sesizări cu acelaşi obiect, formulate de Preşedintele României şi, respectiv, de Guvernul României) şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi este neconstituţională, raportat la art.1 alin.(3) şi (5) şi art.141 din Constituţie, aceasta fiind adoptată în lipsa solicitării avizului Consiliului Economic şi Social”, se arată în minuta deciziei.

Administraţia Prezidenţială susţinea în sesizare că legea criticată încalcă mai multe prevederi constituţionale, inclusiv pe cele care consacră principiul bicameralismului.

Şeful statului arăta că legea încalcă articolul 140 din Constituţie, prin prevederea care îi atribuie preşedintelui Curţii de Conturi aceleaşi competenţe ca şi plenului acesteia.

„Art. I pct. 8 încalcă art. 140 alin. (4) din Constituţie. Potrivit acestui punct din legea supusă controlului de constituţionalitate, (…) ‘(1) Conducerea Curţii de Conturi se exercită de plenul Curţii de Conturi şi de către preşedinte. Conducerea executivă se exercită de către preşedinte, care coordonează, îndrumă şi conduce, după caz, întreaga activitate a acesteia, potrivit competenţelor conferite de prezenta lege. Preşedintele este ajutat de doi vicepreşedinţi care sunt consilieri de conturi’. Noua soluţie legislativă cuprinsă în teza I a alin. (1) al art. 9 îi atribuie, aşadar, preşedintelui Curţii de Conturi aceleaşi competenţe ca şi plenului acesteia. În forma actuală a legii, art. 9 alin. (1) prevede: ‘Conducerea Curţii de Conturi se exercită de plenul Curţii de Conturi’. Soluţia legislativă în vigoare este în acord cu statutul preşedintelui Curţii de Conturi, respectiv acela de consilier de conturi şi membru al plenului Curţii de Conturi. Totodată, potrivit tezei a II-a a alin. (1) al art. 9 în forma propusă de legea criticată, preşedintele Curţii de Conturi va coordona, îndruma şi conduce, după caz, întreaga activitate a acesteia. Din coroborarea celor două teze rezultă că principiul independenţei membrilor Curţii de Conturi în exercitarea mandatului lor, statuat prin art. 140 alin. (4) din Constituţie, nu mai este respectat”, se explica în sesizare.

Şeful statului a criticat şi prevederea potrivit căreia „reprezentanţii entităţilor auditate, care au acţionat pe baza punctelor de vedere, documentelor emise sau aprobate de organele cu atribuţii de reglementare şi avizare, nu răspund pentru consecinţele măsurilor administrative luate în urma recomandărilor sau dispoziţiilor, după caz, cuprinse în acestea”.

Iohannis menţiona că această normă este „lipsită de claritate şi predictibilitate”, întrucât nu rezultă către cine va fi transferată răspunderea pentru activităţile realizate în exercitarea funcţiilor de către reprezentanţii entităţilor auditate şi care au cauzat totuşi un prejudiciu, „aspect ce contravine art. 1 alin. (5) din Constituţie, conform căruia ‘În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie'”.

„În egală măsură, exonerarea de răspundere a reprezentanţilor entităţilor publice auditate pentru consecinţele erorilor/abaterilor de la legalitate constatate de Curtea de Conturi contravine chiar rolului constituţional al acestei autorităţi, consacrat de art. 140 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia ‘Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. În condiţiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate'”, se mai arăta în sesizare.

În opinia preşedintelui, şi prevederea potrivit căreia „constatările înscrise în rapoartele de audit trebuie să se bazeze pe probe de audit cu grad de adecvare şi grad de suficienţă ridicată” încalcă Legea fundamentală.

„Noţiunile de ‘grad de adecvare ridicat’ şi ‘grad de suficienţă ridicat’ nu sunt definite în legea criticată, nici în cuprinsul acestui articol, nici în lista de definiţii reglementată de art. 2 din Legea nr. 94/1992. Într-o atare situaţie, standardul de probă necesar este incert, aspect care încalcă principiul securităţii juridice cuprins la art. 1 alin. (5) din Constituţie şi care contravine exigenţelor privind claritatea şi previzibilitatea legii. Fiind aspecte care detaliază la nivel legal funcţia de control a Curţii de Conturi, este necesar ca reglementarea acestora să fie clară, fără echivoc şi fără elemente ce ţin de aprecieri subiective”, spunea Iohannis.

Şi Guvernul a sesizat Curtea Constituţională cu privire la acest act normativ.

CCR: Sesizările asupra Legii de modificare a Codului fiscal – amânate pentru 11 noiembrie

Curtea Constituţională a României a amânat, miercuri, pentru 11 noiembrie, dezbaterile pe sesizările USR, PNL, PMP şi PSD asupra Legii de modificare a articolului 435 din Codul fiscal, care prevede că operatorii economici care intenţionează să distribuie şi să comercializeze angro produse energetice au obligaţia să deţină spaţii de depozitare corespunzătoare.

USR susţine că actul normativ restrânge numărul de concurenţi pe piaţa produselor energetice. Potrivit USR, prevederile proiectului legislativ încalcă principiul liberei circulaţii a mărfurilor, consacrat prin art. 34 – 36 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE).

Prin obligarea întreprinderilor la suportarea costurilor pentru înfiinţarea depozitelor, în special a întreprinderilor mici şi mijlocii, devine dificilă, dacă nu imposibilă, funcţionarea acestora, se mai arată în sesizarea USR.

Potrivit acesteia, se încalcă şi principiul neretroactivităţii, întrucât operatorii economici care deţin deja atestate valabile sunt obligaţi să se supună noii proceduri, în condiţiile în care aceste atestate îşi pierd valabilitatea la data intrării în vigoare a modificării legislative propuse, independent de termenul lor de valabilitate, aducând astfel atingere drepturilor câştigate sub imperiul vechii reglementări. În opinia USR, operatorii economici au aşteptarea legitimă ca atestatele emise în temeiul actualelor prevederi să nu îşi piardă valabilitatea decât ca urmare a revocării din culpă a acestora şi nu ca urmare a manifestării discreţionare de voinţă a legiuitorului.

Totodată, în sesizare se mai arată că dispoziţiile acestei legi contravin prevederilor constituţionale referitoare la libertatea economică, îngrădind libera iniţiativă şi accesul liber al persoanei la o activitate economică.

Conform sesizării USR, mulţi agenţi economici nu mai pot să îndeplinească condiţiile impuse şi vor fi eliminaţi de pe piaţă, „afectând grav cadrul concurenţial şi creând un monopol pentru cei 4 operatori principali din România (Petrom, Lukoil, Rompetrol, Mol)”.

USR mai susţine că, prin adoptarea proiectului legislativ în forma actuală, se încalcă principiul predictibilităţii actului administrativ, nefiind prevăzut un termen minim de cel puţin 6 luni înainte de data intrării în vigoare a legii.

Camera Deputaţilor a adoptat, la începutul lunii septembrie, propunerea legislativă de completare a Codului fiscal, stabilind că operatorii economici care intenţionează să distribuie şi să comercializeze angro produse energetice au obligaţia să deţină spaţii de depozitare corespunzătoare. Proiectul a primit aviz negativ de la Guvern şi a fost şi respins anterior de Senat. Legea intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial.

Şi PNL, PMP şi PSD, precum şi deputaţi neafiliaţi au sesizat Curtea Constituţională cu privire la aceste modificări aduse Codului fiscal.