CEDO primit o sesizare formulată de Laura Codruța Kovesi cu privire la modul în care fosta șefă DNA a fost demisă din funcție.Sesizarea lui Kovesi a fost depusă acum aproape o lună. Instituția europeană ia foarte în serios această cauză.
Lucrurile s-au mișcat foarte rapid. Sesizarea la CEDO formulata de fosta sefa a DNA, Laura Codruta Kovesi, in care contesta modul in care a fost revocata din functie, a trecut rapid de procedura de filtru, ceea ce inseamna ca este in principiu admisibila si ca incepe judecata pe fond.
Avocatul Laurei Codruta Kovesi, Nicoleta Popescu, a confirmat pentru Ziare.com ca termenul in general in astfel de cazuri este de trei luni.
Fostul procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a explicat, conform stiripesurse.ro, că sesizarea depusă la CEDO pe tema revocării sale din funcție este unul de principiu și explică faptul că odată ce judecătorii CEDO vor constata încălcări ale drepturilor omului, atunci procedura de destituire a unui procuror-șef se va schimba. O decizie favorabilă pentru Kovesi la CEDO va lovi puternic în strategia lui Tudorel Toader, cel care va fi nevoit să găsească alte soluții pentru a schimba procurorii șefi pe care îi consideră nepotriviți în funcții.
”Nu comentez acest demers, dar repet, această solicitare către CEDO este una de principiu. Dacă Curtea va constata că prin această procedură au fost încălcate drepturi fundamentale ale omului, atunci această procedură nu va putea fi aplicată și pe viitor.”, a declarat Laura Codruța Kovesi.
Kovesi a refuzat să comenteze situația din interiorul DNA, acolo unde de peste șase luni conducerea este interimară.
”Chiar astăzi cred că sunt 6 luni de când am fost revocată, nu mai conduc DNA. Cei care sunt acolo trebuie să explice situația din instituție. Eu, ca de obicei, comentez ceea ce fac eu, nu ceea ce fac alții.”, a mai spus fostul procuror-șef DNA.
De asemenea, Kovesi a evitat să intre în polemică cu Tudorel Toader. ”Eu comentez ceea ce fac eu, nu ceea ce fac alții”.
Avocatul a explicat si care este procedura si ce urmeaza din acest punct.
„Procedura in fata Curtii este urmatoarea: reclamantul depune o plangere, plangerea e inregistrata si trece printr-un filtraj. In acest filtraj practic 90% dintre cauze cad. Reclamantul primeste raspunsul ‘plangerea dvs. a fost declarata inadmisibila’.
Noi suntem in faza in care am depasit acest filtraj, deci as putea sa zic ca ne aflam in procentul acela de 5 pana la max 10% dintre cauze. S-a considerat ca plangerea indeplineste acele criterii de admisibilitate.
Acum urmeaza sa treaca spre un complet de judecatori care sa identifice acele incalcari ale Conventiei, se va redacta un set de intrebari pentru Guvern, se va comunica plangerea, si Guvernul va avea un termen sa raspunda atat la plangerea reclamantei, cat si la acele intrebari, pe ce va comunica CEDO ca exista probleme de incalcare a Conventiei.
Dupa ce aceasta procedura va fi si ea indeplinita, in sensul ca Guvernul va raspunde, reclamantei i se va trimite raspunsul Guvernului, va avea si ea la dispozitie un termen sa isi faca apararea, sa raspunda la apararea Guvernului, si in acel moment poate sa mentioneze si despagubirile pe care le solicita ca urmare a incalcarii Conventiei Europene.
Dupa ce ambele parti au epuizat aceasta procedura scrisa, se va inchide dosarul si de o parte si de alta, urmand Curtea sa ia o hotarare in acest sens: de violare sau neviolare a Conventiei”, a declarat, pentru Ziare.com, Nicoleta Popescu.
„Guvernul raspunde intotdeauna, va zic din zecile mele de plangeri. Sigur ca Guvernul poate sa recunoasca daca a fost o incalcare, ceea ce nu face niciodata, sau poate sa solutioneze pe cale amiabila conflictul si sa propuna reclamantei o solutie, ceea ce face in foarte putine cazuri, in general cu o declaratie unilaterala in care impune niste despagubiri si are aceasta posibilitate.
Sa nu raspunda nu am intalnit, dar poate fi si asta o strategie de aparare. Asta pur si simplu ar insemna ca Guvernul nu-si face apararea si atunci Curtea va avea in vedere doar argumentele reclamantei. Procedura in fata Curtii continua”, ne-a mai explicat Nicoleta Popescu.
Amintim ca Laura Codruta Kovesi sustine in plangerea adresata CEDO ca procedura de revocare a incalcat drepturile omului pentru ca nu a avut calitatea de parte in conflictul solutionat de instanta constitutionala, nu a fost citata in fata Curtii Constitutionale si nu a avut posibilitatea de a avea cel putin calitatea de intervenienta pentru a exprima un punct de vedere in apararea sa.
In plus, deciziile CCR nu pot fi contestate, potrivit legislatiei din Romania.
„Am formulat in luna decembrie 2018 o plangere, in nume personal, la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in care am aratat ca au fost incalcate mai multe drepturi prevazute in Conventia Europeana a Drepturilor Omului in ceea ce priveste revocarea din functia de procuror sef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronuntata de Curtea Constitutionala”, a declarat Kovesi.
In 30 mai, Curtea Constitutionala a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre ministrul Justitiei si presedintele Klaus Iohannis, generat de refuzul sefului statului de a da curs propunerii de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Codruta Kovesi.
CCR a stabilit ca, pentru solutionarea acestui conflict, presedintele urmeaza sa emita decretul de revocare din functie a procurorului-sef al DNA.