Klaus Iohannis continuă să fie în topul politicienilor în care românii au cea mai multă încredere. Potrivit datelor oferite de Biroul de Cercetări Sociale, președintele României are încrederea a 43% din populație.
La întrebarea ”Câtă încrede aveți în următoarele personalități publice?”, Dacian Cioloș se clasează sub șeful statului, având încrederea a 27% dintre votanți.
Gabriela Firea, pe podiumul celor mai de încredere politicieni
Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea s-a clasat și ea pe podiumul persoanelor politice în care românii au cea mai mare încredere. Edilul Municipiului București are încrederea a 26% dintre români. Este de notat faptul că Gabriela Firea are un total mai mic de încredere decât fostul ministru Dacian Cioloș însă procentajul celor care au ”foarte mare încredere” în aceasta este mai mare.
Concret, la rubrica ”foarte mare încredere”, primarul Capitalei are un procentaj de 13% în timp ce fostul ministru are un procentaj de 10%
Niciun politician nu are procentaj pozitiv
Sondajul realizat de Biroul de Cercetări Sociale arată că niciun politician, indiferent de partidul din care vine nu are un procentaj pozitiv. Totuși, cei care au cel mai crescut procentaj de încredere sunt Klaus Iohannis, Traian Băsescu, Dacian Cioloș și Gabriela Firea.
Sondajul a fost efectuat în perioada 1-7 mai 2020 pe un eșantion național de 1.545 persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României.
Eșantionul construit a fost de tip probabilist-aleator, format din 40 straturi rezultate din intersecția a 8 zone (8 regiuni de dezvoltare) cu 5 tipuri de localități urbane și regionale. Au fost realizate în plus 155 interviuri românilor aflați în diaspora (10%).
Eșantionul a fost alcătuit astfel încât să aibă reprezentativitate națională, cu o eroare statistică de +/-2,7% la un interval de încredere de 95%. Adică dintr-o sută de eșantioane identice 95 vor da aceleași cifre cu o eroare de +/- 2,7% și doar 5 vor da cifre cu erori mai mari. Eșantionul reproduce structura socio-demografică a populației nu doar pe județe, regiuni de dezvoltare și tipuri de localități (orașe mari, orașe mijlocii, orașe mici si comune), ci și pe sexe și ocupații.
Rezultatele au fost ponderate pe nivel de educație și grupe de vârstă, deoarece la sondajele online și prin telefon persoanele vârstnice și cele cu studii elementare răspund mai greu la întrebările din chestionar.
Persoanele intervievate domiciliază în 148 localități urbane și rurale din toate județele țării.