Oficialii ucraineni au confirmat că încă 250 de luptători au depus armele, dar nu au precizat şi câţi oameni ar mai fi rămas în catacombele oţelăriei asediate de ruşi mai bine de două luni, scrie 19fortyfive.

Potrivit Ministerului rus al Apărării, aproximativ 1.000 de militari ucraineni s-au predat în Mariupol. Guvernul de la Kiev a indicat că a dat undă verde capitulării cu o condiție: un schimb între cei care au luptat până la ultimul om în Azovstal și prizonierii de război ruși pe care îi are Ucraina.

Schimbul de prizonieri pe care Rusia nu l-ar vrea

„Ucraina se așteaptă să efectueze un schimb de prizonieri de război ruși în schimbul soldaților grav răniți, evacuați de la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol luni seara, a declarat vicepremierul ucrainean.

În interesul salvării vieților lor, 52 dintre militarii noștri grav răniți au fost evacuați. După ce starea lor se va stabiliza, îi vom schimba cu prizonieri de război ruși”, a declarat un oficial de la Kiev.

Dar declarațiile oficialilor ruși și pro-ruși ridică semne de întrebare privind un posibil schimb de prizonieri.

Într-o estimare recentă a datelor din teren, Institutul pentru Studiul Războiului a evaluat că Moscova ar putea refuza presupusul schimb de prizonieri.

Ce pregătește Duma de Stat

Acum, câțiva membri ai Dumei de Stat a Rusiei au lansat o petiție pentru a adopta o lege care să interzică schimburile de prizonieri pentru persoane acuzate de „nazism”.

Președintele Dumei de Stat ruse, Viacheslav Volodin, a susținut că apărătorii orașului Mariupol trebuie să acuzați de crime de război și nu pot fi schimbați cu prizonieri de război ruși.

Kremlinul poate ignora preocupările Dumei de Stat sau le poate folosi pentru a sabota negocierile cu Ucraina, spune Institutul pentru Studiul Războiului.

Care sunt următorii pași ai Rusiei

Armata rusă continuă să sufere pierderi grele, după ce au pierdut aproape 29.000 de militari, potrivit Ministerului Apărării de la Kiev.

Rusia se va baza cel mai probabil, în săptămânile următoare, pe lovituri masive de artilerie, încercând să recupereze încetinirea avansării în Donbas, susține Ministerul britanic al Apărării.

„Miracolul ucrainean”, cu miliardele și armele primite de Kiev

Institutul pentru Studiului Războiului a evaluat că, începând cu 15 mai, succesul apărării ucrainene din Donețk, combinat cu puterea de luptă a Rusiei, a determinat Rusia să-și mute atenția către capturarea restului orașului Lugansk, mai curând decât să încerce o încercuire mai mare a trupelor ucrainene din Donbas.

Dar Ucraina păstrează încă porțiuni semnificative din Donețk. Forțele sale „opun o rezistență foarte puternică”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, la începutul lunii.

Dacă nu ar fi fost nivelul fără precedent de securitate și ajutor economic pe care l-a primit Ucraina, cel mai probabil țara ar fi căzut în mâinile Rusiei.

Chiar dacă hotărârea ucrainenilor de a lupta până la capăt a jucat un factor crucial în ceea ce specialiștii numesc „miracolul ucrainean”, această reușită nu putea avea loc fără miliardele și armele primite de Kiev.

Cele trei orașe din calea Rusiei

Cucerirea Donbasului va însemna ca Rusia să captureze trei orașe cheie: Sloviansk, Kramatorsk și Severodonetsk. Orașele sunt aproape de granița dintre Donețk și Luhansk, aproape de râul Doneț.