Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizările preşedintelui Klaus Iohannis şi Guvernului asupra Legii privind regimul fiscal derogatoriu pentru terenurile din insule şi grinduri, stabilind că actul normativ este neconstituţional, în ansamblul său.
Ce prevede legea pentru aceste terenuri
Actul normativ prevede instituirea unui regim fiscal derogatoriu pentru terenurile din insule, grinduri şi alte suprafeţe de uscat, pentru construcţiile ridicate pe acestea şi activităţile economice de producţie de energie regenerabilă, turism, agrement, alimentaţie publică, comerţ cu amănuntul şi servicii conexe desfăşurate în aceste zone.
Pentru aceste terenuri, legea stipulează scutirea de la plata taxei pe teren, stabilind o derogare expresă de la aplicarea prevederilor Codului fiscal, iar pentru activităţile economice autorizate neaplicarea dispoziţiilor prin care se stipulează impozitarea unei cote de 5% asupra veniturilor înregistrate şi obţinute din activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor. Activităţilor economice autorizate le este aplicabilă reducerea valorii la o cotă de 5%. Potrivit actului normativ, pentru construcţiile şi activităţile economice, taxele şi impozitele locale calculate şi datorate potrivit Codului fiscal se reduc cu 50%.
Președintele Klaus Iohannis a sesizat CCR
Preşedintele arăta că impunerea acestor derogări de la Codul fiscal este de natură să determine o reducere a veniturilor la bugetul de stat, ceea ce, potrivit dispoziţiilor Constituţiei, necesită, în mod obligatoriu, indicarea sursei de finanţare. De asemenea, el menţiona că pentru acest act normativ s-a solicitat doar punctul de vedere al Guvernului, nu şi fişa financiară obligatorie. Nici expunerea de motive a legii criticate nu detaliază impactul bugetar al soluţiilor legislative preconizate, mai explica şeful statului.
„Solicităm Curţii Constituţionale să constate că nu au fost îndeplinite condiţiile legale şi constituţionale referitoare la solicitarea fişei financiare nici de către iniţiatorul propunerii legislative şi nici de către Parlament, ceea ce atrage neconstituţionalitatea în ansamblu a legii deduse controlului, prin raportare la dispoziţiile art. 138 alin. (5) din Constituţie”, indica Klaus Iohannis.
În opinia sa, legea criticată trebuia calificată şi adoptată ca lege organică, cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere a Parlamentului, iar nu ca lege ordinară. În plus, şi conţinutul complex al actului normativ, solicita adoptarea sa ca lege organică, deoarece reglementează intrarea unor terenuri în domeniul public al statului, concesionarea sau administrarea acestora.
Încălcare a principiului liberei concurențe și dublă discriminare
Preşedintele Klaus Iohannis mai preciza că, potrivit acestei legi, insulele, grindurile şi alte suprafeţe de uscat cu o suprafaţă mai mare de 35 de hectare cu potenţial de exploatare economică rezultate prin acţiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică, precum şi unele părţi din aceste terenuri a căror suprafaţă nu este mai mică de 10 hectare sunt exceptate de la prevederile Legii apelor nr. 107/1996.
Potrivit şefului statului, legea creează atât o încălcare a principiului liberei concurenţe în economia de piaţă, cât şi o dublă discriminare: pe de o parte, între cei care deţin cu titlu de proprietate ori care îşi desfăşoară activitatea pe insule, grinduri şi alte suprafeţe de uscat cu o suprafaţă mai mare de 35 de hectare cu potenţial de exploatare economică rezultate prin acţiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică şi celelalte persoane care îşi desfăşoară activitatea în alte zone; pe de altă parte, între persoanele care realizează activităţi de producţie de energie regenerabilă, turism, agrement, alimentaţie publică, comerţ cu amănuntul şi servicii conexe acestora şi persoanele care desfăşoară alt tip de activităţi economice, pe aceste terenuri.
