Freelancingul a devenit o preocupare din ce în ce mai ofertantă în ultimii ani, lucru potențat, mai ales, de disponibilizările cauzate de criza sanitară. La nivel național, peste 15% din forța de muncă este reprezentată de freelanceri. Pentru a observa mai îndeaproape care sunt avantajele acestui fenomen am stat de vorbă cu un fost tehnician dentar care acum se ocupă cu arta artizanală.
Mihai și Georgiana ne-au primit în casa lor de lângă București, unde pe lângă numeroșii gardieni patrupezi se găsește și un mic atelier de prelucrare a lemnului. Aici, Mihai are înghesuite pe puținii metrii pătrați al spațiului său de lucru diferite șlefuitoare, aparate pentru traforaj și fierăstraie electrice. Instrumentele de bază, însă, sunt frezele pe care, înainte de a alege sa își schimbe domeniul de activitate, le folosea în laboratorul de tehnică dentară în care profesa.
De la tehnician dentar la artist
El mi-a mărturisit că tranziția a făcut-o treptat pentru că avea deja înclinații artistice de mic copil iar profesia lui l-a determinat și mai mult în a face această schimbare. ”Mi-am dat seama că îmi doresc să fac lucruri frumoase mai mult decât a fi tehnician dentar sau a fi medic”, a specificat Mihai.
Pragmatismul este un lucru de care Mihai și Georgiana nu s-au despărțit niciodată, în schimb. În curtea lor se găsește un foișor cu legăn în care poți foarte ușor să pierzi noțiunea timpului, iar ca relaxarea să fie completă, alăturat au mai construit și un adăpost pentru păsări, tot din lemn, unde vara vin o multitudine de înaripate ca să le bucure diminețile.
Materie primă sustenabilă
”Lemnul ăsta de fag îl am de la un depozit de lemn, de unde prind ocazia sau ca rest de la fabricile de mobilă. Lemnul ăsta când îl iau este cât de cât pregătit, nu e buștean, vine tăiat la 5,5 cm grosime, este un lemn suficient de bine pregătit. Jucăriile, ca să fie mai ușoare le fac din lemn de rășinoase: brad, pin, molid, bună parte din el este din lemn recuperat de pe șantiere, de la cofraje”, a mai adăugat Mihai despre metoda sa ecologică de a-și procura materia primă pentru obiectele artizanale pe care le confecționează.
Cei doi gospodari ne-au întâmpinat în casa lor de la Fundulea cu sirop de zmeură servit pe una dintre tăvițele meșterite chiar de ei. Aici au parte de toată liniștea necesară muncii lor și tot în zonă se găsește și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă, epicentrul fostului grânar al Europei. Pentru că sunt oameni de-ai lo
cului, Mihai mi-a arătat în timpul vizitei și colecția sa impresionantă de cactuși care stătea bine mersi la căldură în sera din grădină.
Jucării și accesorii creative
ChopchopWood13 este proiectul lor care de 2 ani a început să prindă din ce în ce mai mult contur, tot atunci a fost și momentul în care Mihai s-a reprofilat și a hotărât să investească ”cât două mașini” în echipamentele sale. La nivel de investiții în cazul acesta trebuie făcute câteva sacrificii dar pe măsură ce progresezi rezultatele nu întârzie să apară, mai ales când ai un material la un preț atât de convenabil.
Ideea inițială a proiectului a pornit de la faptul că Mihai și Georgiana voiau să își înfrumusețeze grădina iar ulterior, de la obiectele decorative din curtea lor, s-au orientat către diferite accesorii cum ar fi cerceii sau pandantivele din lemn, dar mai ales, tăvile cu figuri de animale care dau un aer excentric sufrageriei.
De la meserie la vocație
”În 2019 am avut o revelație într-un fel, când mi-am dat seama că anii trec mult prea repede și eu nu fac ceea ce iubesc. Deși ies bani din stomatologie, e un job stabil, e totul în regulă dar nu este ceea ce aș face și la 85 de ani fără să simt oboseala.”
Deși marketingul nu este punctul lor forte, profesionalismul cu care sunt făurite jucăriile și accesoriile din lemn își spune cuvântul. Copiii sunt foarte încântați să pună mâna pe o jucărie din lemn. Pe lângă faptul că nu se pot răni ușor cu ele, cei mici se bucură de textura și simplitatea pe care jucăriile din comerț nu le au.
În cazul producției artizanale există beneficii în ambele părți, atât pentru producător cât și pentru client. ”Eu nu pot să cer pe o jucărie «10.000 lei», eu cer 90 lei și oricum este sub prețul jucăriilor de plastic. Ideea este că jucăriile alea de plastic poate costă 50 de bani să le produci dar pe urmă ai transport, ai depozite, ai salarii, ai consignații prin hipermarketuri și așa ajunge o jucărie de plastic să coste la raft 150-200 lei. Eu deja tai cheltuielile astea. O jucărie făcută de mine este mult mai ieftină decât jucăriile alea pentru că eu nu am acele cheltuieli”, a specificat Mihai despre cum stau lucrurile cu piața jucăriilor.
Bunul gust pentru lucrurile autentice nu se oprește la confecționarea de jucării, bijuterii sau tăvi de cafea. La ei în gospodărie se găsesc toate obiectele de mobilier moștenite de la bunicii lor pe care le-au recondiționat parțial. Mihai mi-a mai arătat și divanul său și oglinda de la intrare care dă o ambianță de epocă casei în care locuiește cu soția sa.
Prin urmare, oamenii au la dispoziție astăzi din ce în ce mai multe alternative pentru a trăi după propriul plac. Conform unui studiu de la jumătatea anului trecut, pus la dispoziție de platforma de recrutare BestJobs, 21% dintre participanți (angajați români) și-au exprimat interesul în a face această tranziție. ”Contează drumul, nu contează destinația”, ne-a mai spus Mihai motivând alegerea de viață pe care a făcut-o.