În pofida aprecierilor guvernanților cu privire la sfârșitul crizei energetice, războiul din Ucraina oferă toate semnele că în viitorul apropiat nu vom întâlni mult căutata „pace” a facturilor. Eugenia Gusilov este de părere că actualul sistem adoptat de către Guvern, de compensare a facturilor și plafonare a prețului gazelor și energiei electrice, nu este sustenabil. În acest context ne întrebăm ce ar trebui să decidă statul român dacă războiul din Ucraina va continua pe termen lung…

„Plafonarea este soluția propusă de Partidul Social Democrat. Compensarea este varianta pe care a îmbrățișat-o și a propus-o Partidul Național Liberal, sprijinit de USR la momentul respectiv. Eu cred că o soluție care este mai puțin intruzivă în piață este cea a compensării, pentru că nu intri brutal cu reglementarea în piață. Lași cumva mecanismul de piață să funcționeze, dar aperi anumite categorii, suspenzi certificatele verzi temporar sau scazi TVA-ul. Sunt alte metode prin care poți să ajuți anumite categorii de consumatori, nu neapărat prin plafonare. Plafonarea este prea brutală și ar crea probleme pe termen lung”, explică Eugenia Gusilov.

Criza energetică înainte și în timp de război

Politica Gazprom s-a derulat în ultimii ani având ca subiect principal contractele bilaterale pe care compania le-a realizat cu statele membre din Uniunea Europeană. Anul trecut, în vară, când de obicei Gazprom vindea gaz statelor europene pentru a-și face proviziile de iarnă, compania a sistat operațiunile și a livrat minimul contractual. Acest lucru a determinat economiile europene să consume gaz achiziționat în toamnă, când prețul a crescut și mai mult. În momentul de față Uniunea Europeană dorește o transparentizare a relației cu Gazpromul și mai ales a contractelor și tarifelor negociate bilateral, fapt ce ar influența în mod direct obiectivele geopolitice ale Rusiei.

„Practic, cine cumpăra de la Rusia avea gazul blocat în țara respectivă. Nu avea dreptul să-l revândă în țările vecine dacă avea nevoie sau dacă avea un excedent. Ce s-a întâmplat după? Gazpromul s-a opus cu argumente comerciale, de drept internațional, acestei tendințe. Gazpromul a rămas până în ziua de astăzi (un actor n.r.) foarte sceptic, nu îi place tipul acesta de instrument și faptul că Uniunea Europeană a forțat Gazpromul și Rusia să îmbrățișeze acest model comercial, de piață. Comportamentul pe care îl vedem în ultimii ani de pildă, anul trecut în special, este cel în care Gazpromul își onorează strict obligațiile comerciale. S-a creat un deficit pe piața spot, nu a mai pus cantități de gaz pe piața sport, nici pe platforma electronică, nici în depozitele din Europa”, explică fondatoarea think tank-ului Romanian Energy Center.

Chiar dacă există alternativa achiziției de gaz natural lichefiat din diferite surse externe care să nu reprezinte Rusia, Uniunea Europeană nu este pregătită încă să rupă relația cu Moscova. Într-un fel sau altul ne găsim blocați într-o situație complicată în care tema energiei este folosită de ambele părți ca element de negociere. Totuși, Uniunii Europene i-ar fi mai ușor să găsească alternative energetice decât i-ar fi Gazpromului să găsească noi clienți în regiune. Există, în acest context, vreo șansă ca Uniunea Europeană să pună pe masa sancțiunilor gazul rusesc?

„Piața europeană în continuare reprezintă cota cea mai mare din portofoliul de volume de gaz pe care le vinde în extern. Nici pentru Gazprom, care chiar dacă au făcut deschiderea cu China și au început să livreze gaze naturale, China încă nu poate substitui integral ceea ce vând în Europa, iar în cazul unei sistări a livrărilor de gaze către Uniunea Europeană, vom suferi atât noi cât noi Rusia. Cred că livrarea de gaze naturale va continua pe termen mediu în ciuda conflictului militar. E un cordon ombilical care ne leagă mult prea puternic. Sunt sceptică cu privire la capacitatea de a înlocui integral toate volumele care astăzi vin din Rusia”, ne-a transmis Eugenia Gusilov.