Panica războiului se traduce și printr-o panică a populației cu privire la garantarea resurselor necesare supraviețuirii. La începutul pandemiei România s-a descurcat bine la acest capitol deoarece am avut spațiul rural și gospodăriile sale care au putut servi drep zona tampon în eventualitatea unei crizei de aprovizionare. Aceeași perspectivă se reia și în prezent, dar în contextul evoluțiilor ce au avut loc în ultimii 2 ani.
Pandemia a atras o mulțime de tineri dinspre mediul urban către cel rural. Oamenii s-au apucat de grădinărit, cultivat sau crescut animale pe suprafețe mici de teren. Această strategie ar putea transforma pământul fărămițat al României într-o industrie compusă din microafaceri ce dezvoltă diferite proiecte în domeniul agricol.
„Dacă vorbim de hobby farming vorbim de obținerea de hrană în ferme mici sau gospodărie. Chiar vedem o repetare a scenariului din 2020 care oamenii indiferent de vremea nefavorabilă nu se sperie și preferă să se aprovizioneze”, ne explică Horia Cardoș, fondatorul lanțului de magazine Agroland. În ultimii 2 ani românii s-au îndreptat mai mult către producția locală, cea din afara marilor lanțuri de distribuție și retail, deoarece au realizat că în caz de criză poate fi salvarea lor.
Mai poate fi agricultura o afacere pentru tineri?
„Cu siguranță da. Ca evoluție din criza pandemică, acum ne aflăm în această stare de criză, incertitudine, există mari oportunități pentru a se dezvolta o brumă de tineri care să-și dezvolte aptitudini, de a deveni lideri într-un segment al agriculturii. Reducerea birocrației prin digitalizare poate să stimuleze noua generație sau noii tineri pretendenți în a-și dezvolta noi categorii de businessuri în agricultură”, explică Radu Antohe, specialist în politici agricole.
El este de părere că prin politici naționale, europe sau prin PNRR, printr-o educație primară eficientă și una universitară, de specialitate, performantă, se poate crea o nouă generație de tineri agricultori.
Evoluțiile ce au avut loc în acest sector duc la o mai bună gestionare a siguranței alimentare pe termen lung, dintre stat către populație, dar și la o mai mare stabilitate alimentară pentru populație. Producția artizanală, de mici volume din spațiul rural, reprezintă totuși o garanție cu privire la faptul că în cazul unei crize alimentare vor exista și alternative la marile lanțuri de retail.
„Un avantaj al României față de restul Europei este că are un stoc de hrană și produse care se pot transforma în hrană în gospodăriile populației din mediu rural. În 2020 cei din mediul rural și-au asigurat producția de hrană. Oamenii știu să aibă grijă într-o asemenea criză. În comunitatea europeană este foarte dificil să pui granițe, să interzici exporturile”, explică Horia Cardoș, fondatorul Agroland.