Zanni și-a îndeplinit marele vis! Câștigătorul de la Survivor a cumpărat un apartament cu banii din competiție

Protejatul lui Alex Velea și marele câștigător al premiului de 50.000 de euro a postat un clip cu noua lui locuință, mulțumind cu această ocazie și celor care l-au susținut.

„Este oficial! Mi-am cumpărat apartamentul, aceasta este cheia. Vă mulțumesc și celor care au fost lângă mine și m-ați susținut, pentru că ați contribuit la treaba asta! Sigur că și fără voi reușeam, la 70-80 de ani, dar cu ajutorul vostru am reușit la 23 de ani. Vă mulțumesc, vă sunt recunoscător!”, a declarat Zanni.

Cine este Zanni?

Zanni, pe numele din buletin Zannidache Hubert Edmond, a crescut în sărăcie după ce părinţii l-au lăsat la orfelinat şi au plecat să muncească în străinătate. Fiind nevoit să se descurce singur, artistul a lucrat în diferite domenii până când Alex Velea l-a luat sub aripa lui iar totul s-a schimbat.

„Am copilărit, am supraviețuit până la 6 ani într-un orfelinat, zilele treceau fără să facem nimic, nu acumulam nimic. Am avut mereu o voce în cap care îmi spunea că este un loc pe pământul ăsta și pentru mine. Le-am făcut pe toate, am tuns iarba, am făcut tatuaje, am tuns, am fost la pizzerie, am fost operator de interior într-un birou”, povestea Zanni despre copilăria lui plină de probleme.

Viața din orfelinat

De asemenea, artistul a povestit anterior și despre viața din orfelinat și dificultățile pe care a trebuie să le îndure.

„Până la 6 ani nu știam ce se întâmplă cu viața mea, eram ca un animal. Îmi amintesc că au venit la un moment dat cu un tort și nu înțelegeam de ce toată lumea cânta. Nu știam că este ziua mea, că o dată pe an se sărbătorește, nu știam ce înseamnă zi de naștere. Nu știam că sunt băiat, ne băgau la dușuri pe toți. A fost teribil. Când am mers în alt centru, oamenii de acolo au început să mă învețe diverse lucruri pe care nu le știam. Ei au văzut că eram ca un animal. Miroseam tot ce primeam.

Nu înțelegeam niciodată dacă o să iau sau nu bătaie pentru ceva. Nu știam cum sunt regulile cu mesele. Știam doar că îmi este foame și așteptam să ni se dea ceva de mâncare. Nu a fost greu sau ușor, pentru că nu știam altfel. Eram neînțeles de toată lumea. Eram bătuți de cei mai mari. Nu aveam libertatea să mă joc, nu aveam prieteni. Aici am stat de la 6 până la 14 ani, când m-au dat afară, ca pe un câine. Mi-au dat o geantă, să îmi pun câteva haine, și gata! De acolo am plecat la un alt centru, care te primea cu condiția să continui școala. Am fost la școală până m-au dat afară și de acolo, după doi, trei ani. Nici nu m-au anunțat. Mi-au spus să plec”, a povesit Zanni pentru viva.ro