De ce ar trebui ca Fondul Proprietatea să își aleagă pentru o eventuală a doua listare bursa din Varșovia, este întrebarea pe care și-o pune Michael Buhl, directorul general al bursei din Viena. „Dacă o a doua listare va fi decisă de către acționari, atunci trebuie luată în calcul și bursa de la Viena, care oferă mai multe avantaje pentru Fondul Proprietatea decât cea de la Varșovia“, spune Michael Buhl.

Rivalitatea dintre cele două burse importante din regiune este vizibilă și la București prin discuțiile despre o listare secundară a Fondului Proprietatea. După recomandarea făcută de Greg Konieczny, managerul Fondului din partea Franklin Templeton, de listare la bursa din Varșovia, discuțiile s-au axat mai mult pe listarea pe o bursă mare internațională (Hong Kong, Londra) nu pe una din regiunea noastră.

Un amănunt interesant pe care l-am aflat din discuția cu șeful bursei din Viena este că înțelegerea cu bursa de la București (BVB) este ca nicio parte să nu încerce să atragă companii listate de pe o bursă pe cealaltă. Lichiditatea ar putea fi afectată dacă acțiunile sunt împrăștiate în mai multe locuri. Iar dacă un investitor vrea sa cumpere respectiva companie, atunci o poate face direct, prin unul dintre brokerii care tranzacționează și la București și la Viena (cum ar fi Raiffeisen sau Erste). Problema aceasta există și la Fondul Proprietatea, de aceea listarea secundară trebuie cântărită foarte atent pentru a nu crea o competiție inutilă între două platforme de tranzacționare.

„Important pentru o listare secundară a oricărei companii este să aibă loc pe o bursă internațională, nu una națională“, spune Michael Buhl. Ponderea companiilor străine din capitalizarea totală este de 2,58% la Varșovia, în timp ce la Viena se ridică la 18,5%. O bursă internațională înseamnă că investitorii sunt mult mai obișnuiți cu companiile străine, adică sunt mai ușor atrași de acțiuni pe care le cunosc mai puțin.

Mai mult decât atât, speran-țele acționarilor Fondului Proprietatea vis-a-vis de o listare secundară este o majorare a cererii pentru titlurile companiei astfel încât cotația să crească. În prezent, la BVB prețul unei acțiuni FP este de circa 0,45 lei, mult sub valoarea activului net și chiar mai mult sub speranțele investitorilor. Din păcate, o listare secundară nu garantează nici lichiditate prea mare și nici creșterea acțiunii. Prețul este dictat, în mod normal, tot de bursa „mamă“, unde și cererea este suficientă. „De regulă, lichiditatea de pe bursa secundară este de doar 2-5% din total conform experienței pe care o avem cu listările duble care includ și Viena“, spune Michael Buhl.

Domină lipsa de încredere

Piețele de capital din întreaga lume au înregistrat o perioadă neagră în ultimele săptămâni. Dificultățile economiilor dezvoltate și turbulențele create de agențiile de evaluare au adus la scăderi drastice ale burselor de valori, pricinuite de încrederea foarte redusă a investitorilo. Inclusiv BVB a picat, principalul indice BET având acum un randament negativ față de începutul anului, de aproape -12%.

Perioada este, evident, slabă pentru burse. Se observă și din eșecul înregistrat de oferta secundară de la OMV Petrom. Și care, cel mai probabil, nu ar fi avut succes nici dacă încerca o listare internațională. „Sentimetnul pieței este negativ peste tot, iar încrederea investitorilor la niveluri scăzute. Ar fi foarte greu de presupus că oferta ar fi avut succes în altă parte“, spune șeful bursei din Viena.
Evoluția burselor din ultima parte a anului va da un semnal mai clar în ceea ce privește oportunitatea listării Fondului Proprietatea pe o altă piață. Deocamdată însă toată lumea depinde de americani, care dau semnalul și direcția. Nu doar pentru că SUA este cea mai mare economie a lumii, ci și pentru că ponderea deținătorilor de acțiuni din totalul populației este de 65%, în timp ce în Europa este de doar 32%.
Important pentru o listare secundară este să aibă loc pe o bursă internațională, nu una națională.
Michael Buhl, directorul general al Vienna Borse
1,81 mld. euro este valoarea noului capital de la bursa din Viena, adică oferte publice și majorări de capital, din iulie, față de 1,27 mld. euro la Varșovia.