În decurs de câteva zile, premierul şi candidatul la preşedinţie, Victor Ponta, a anunţat o avalanşă de majorări de indemnizaţii, alocaţii şi pensii. Largi categorii sociale urmează să primească sume de  câteva zeci sau sute de lei. În total, potrivit calculelor executivului şi estimărilor Capital, efortul pentru buget va fi în jur de un miliard de eruo. Creşterea pensiilor cu 5%, peste nivelul legal, după cum a afirmat prim ministrul, va însemna o suplimentare a bugetului de pensii de 2-2,5 miliarde  de lei. În primăvara acestui an, ministrul Muncii, Rovana Plumb, arăta că majorarea nu poate depăşi 4%-4,4%, în cel mai bun caz. Acum, argumentul care stă la baza deciziei este creşterea economică, deşi Institutul Naţional de Statistică a publicat date conform cărora România este în recesiune. Iar contextul internaţional şi intern indică o nouă scădere în al treilea trimestru. „Din fericire, anul acesta am încasat puţin mai mult, asta permite guvernului să păstreze, în primul rând două angajamente fundamentale pe care eu le-am luat ca prim-ministru şi care sunt convins că vor rămâne. Nu se va mai tăia niciodată niciun leu din pensia cuiva, e foarte important, trăim în România unde oamenii ştiu ce au păţit în 2010, se va aplica în fiecare an cel puţin legea care prevede indexarea pe acea metodă cu coeficient de inflaţie şi creşterea salariului mediu“, a declarat Victor Ponta la un post de televiziune.

Presiunea asupra bugetului de anul viitor creşte din cauza promisiunilor generoase de aproximativ un miliard de euro, care se adaugă angajamentelor de cel puţin 3 miliarde de euro rezultate din: reducerea CAS (peste un miliard euro), tăierea deficitului cu 0,8% din PIB, conform Compactului fiscal (peste un miliard euro), creşterea cheltuielilor de apărare şi a cofinanţării fondurilor UE (mai mult de un miliard euro).

Schimbări majore de taxe

„După alegeri, guvernul va avea decizii foarte grele de luat pentru că bugetul din 2015 trebuie să se închidă cu un deficit de 1,4% din PIB. Înseamnă o sumă pe care fie trebuie să o colecteze în plus, fie să o taie de la cheltuieli, fie un mix. Ne aşteptăm la creşteri majore de taxe sau la reduceri masive de cheltuieli, în funcţie de viziunea noului executiv. În orice caz, 2015 va aduce schimbări majore de politică fiscal-bugetară“, spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Schimbări majore prevăd cam toţi analiştii economici. Aşa cum se prezintă situaţia fiscal-bugetară, în acest moment, nu există posibilitatea ca toate promisiunile şi angajamentele luate să fie susţinute.

Mulţi economişti anticipează chiar renunţarea la cota unică, mai ales că PSD şi strategia fiscal-bugetară enunţă introducerea, până în 2016, a cotei progresive. În opinia lor, însă, treptele de 8, 12 şi 16% nu sunt fezabile. Cel mai probabil nivelul superior va depăşi cota actuală de 16% şi va ţinti veniturile medii şi peste medie.

Deocamdată, însă, nu se pot face decât speculaţii, pentru că nici guvernul nu ştie exact cum va acţiona. Cu toate că proiectul de buget ar fi trebuit aprobat, conform legii finanţelor publice, până pe 15 octombrie, şi trimis în Parlament, nu există nicio intenţie ca documentul să fie finalizat înainte de alegeri.

Premierul a declarat că bugetul va fi în sarcina noului cabinet dând de înţeles că, abia anul viitor, va fi definitivat şi aprobat. Abordarea este veche. După 2008, de la debutul crizei, votul asupra bugetului s-a dat în lunile ianuarie-februarie ale anului pentru care era aprobat.

În acest context, nesiguranţa pentru mediul de afaceri ajunge la cote critice, mai ales că scăderea CAS – benefică în sine – a fost primită cu reticenţă de teamă că necesita compensări prin creşterea altor taxe. Un prim fapt care confirmă aşteptările pesimiste ale companiilor este majorarea salariului minim de la 900 la 975 de lei, de la 1 ianuarie. Costurile salariale vor fi, efectiv, mai mari cu 91 de lei pentru un angajat cu salariu minim, fiind duble faţă de economia obţinută pentru acelaşi angajat, datorită reducerii CAS, de la 1 octombrie, de 45 de lei. Scenariul de acum seamănă îngrijorător de mult cu cel din 2008. Guvernul de la acea dată, condus de Călin Popescu Tăriceanu, candidat şi el la prezidenţiale, a majorat cheltuielile până la un nivel de alarmă, care a trimis deficitul la peste 5% din PIB, într-un an cu creştere economică record. Începutul anului următor a prins România fără buget aprobat. CAS au crescut imediat cu 3,3 puncte procentuale, după ce fuseseră micşorate în toamnă. Au urmat tăieri masive de cheltuieli, creşterea TVA la 24% şi acordul de finanţare cu FMI impus ca „centură de siguranţă“.

Constrângeri enorme

Actualul acord preventiv cu FMI este deraiat, după cum spune Ionuţ Dumitru, iar redeschiderea unor negocieri, dacă situaţia bugetară va deveni dramatică, mai ales în contextul economic internaţional care se deteriorează în ultima vreme, va fi extrem de dificilă.

Negocierile de anul viitor, chiar şi în cadrul actualului acord, vor fi foarte complicate pentru că România s-a îndepărtat vertiginos de principiile agreate cu forurile internaţionale şi a făcut paşi înapoi.

Viitorul executiv va fi constrâns să găsească soluţii. Întrebat de bugetul anului viitor, Victor Ponta susţine că nu e corect să facă angajamente în numele următorului cabinet. Cu toate acestea, cheltuielile sociale antamate, în ultimele zile, demonstrează contrariul: Victor Ponta face bugetul anului viitor, dar numai la capitolul de cheltuieli, resursele de finanţare le pasează succesorilor.