In urma analizarii acestora, constatarea domnului Crisan este urmatoarea: „Nu exista nici o interdictie legala ca Astra sa isi dea acordul pentru garantarea acestei investitii si nici un indiciu din care sa rezulte ca modul in care societatea de asigurari isi fructifica aceste fonduri urma sa nu fie benefic pentru societate”, se spune intr-un comunicat al CSA.
Cu legea in fata (nr. 32/2001) ii demonstram domnului Crisan ca lucrurile stau cu totul altfel:
Art. 2 pct. 1: „Activitatea de asigurare este activitatea care desemneaza in principal oferirea, intermedierea, negocierea, incheierea de contracte de asigurare si reasigurare, incasarea de prime, lichidarea de daune, activitatea de regres si de recuperare, precum si investirea sau fructificarea fondurilor proprii si atrase din activitatea desfasurata.”
Art. 19: „Asiguratorii pot investi sau fructifica capitalul social, rezervele de capital si rezervele tehnice in bunuri mobiliare si imobiliare precum actiuni, obligatiuni, alte titluri de participatie, depozite bancare, cladiri destinate activitatii proprii sau inchirierii.”
Asadar, legea prevede foarte clar care este obiectul de activitate al unei firme de asigurari si in ce instrumente se pot investi rezervele tehnice (banii asiguratilor). Pe aceasta lista nu figureaza dreptul de a acorda imprumuturi (firmele de asigurari nu sunt institutii de creditare) sau de a garanta imprumuturi, in ambele situatii riscul asumat fiind acelasi, respectiv imposibilitatea recuperarii banilor.
Cat priveste faptul ca „nu exista nici un indiciu din care sa rezulte ca modul de fructificare al fondurilor de catre conducerea Astra urma sa nu fie benefic pentru societate”, ne vedem nevoiti sa-l contrazicem din nou pe domnul Crisan, furnizandu-i nu unul, ci mai multe astfel de indicii.
– Cele opt milioane de dolari au fost transferate din banci a caror soliditate este verificata periodic de agentii internationale de rating (ABN AMRO, ING, CITIBANK) la BRS si BID, institutii bancare de curand infiintate. Era acest lucru benefic pentru societate?
– Constituirea depozitelor colaterale a insemnat blocarea a 40% din disponibilitatile societatii in acel moment.
– Contractele au fost semnate de directorul general Nicolae Hateganu, fara aprobarea Consiliului de Administratie al Astra, inca un indiciu ca afacerea era dubioasa.
Pe de alta parte, dupa numirea in functia de presedinte al CSA, Nicolae Crisan a continuat sa inchida ochii in afacerea Astra. Dat afara de actionari in urma scandalului depozitelor colaterale, Hateganu a poposit (intamplator?) la Adas, firma de asigurari a lui Sorin Ovidiu Vantu. El a obtinut fara probleme confirmarea CSA pe noua functie (obligatorie, conform legii), desi la acea data avea un proces pe rol pentru gestiune frauduloasa intentat de Astra. Dupa cele intamplate la Astra, in mod normal Nicolae Crisan ar fi trebuit sa amane validarea lui Nicolae Hateganu, pana la clarificarea problemelor, putand invoca in acest sens prevederile normei nr. 2, conform careia „persoanele semnificative ale asiguratorului trebuie sa dovedeasca onestitate si probitate morala”, lucru discutabil in cazul unui om care a luat hotarari fara aprobarea Consiliului de Administratie
Lucrurile nu se opresc aici. Conform aceleiasi norme nr. 2, dar si vechilor norme prudentiale emise de OSAAR, ultimul presedinte al Astra, Razvan Haritonovici, ar fi trebuit sa aiba minimum trei ani (chiar cinci dupa vechile prevederi) de experienta manageriala in domeniul asigurarilor. Pana la Astra, Haritonovici n-a lucrat nici macar o zi in-tr-o firma de asigurari. Cu toate acestea, el a fost validat de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor condusa de Nicolae Crisan.
Trei scenarii pentru Astra
1. Masura luata de noul director general, Georgel Calin, de a plati salariile angajatilor companiei procentual, in functie de incasari, va avea ca efect migrarea celor mai buni specialisti catre alte companii de pe piata. Fara specialisti si confruntata cu o criza de imagine,
Astra va avea probleme si mai mari in atragerea unor clienti importanti. Degringolada va continua.
2. Statul va contribui la cresterea incasarilor companiei prin obligarea tuturor intreprinderilor de stat sa se asigure la Astra. Legal, acest lucru ar fi posibil numai daca oferta companiei se dovedeste a fi cea mai avantajoasa de pe piata, ceea ce nu poate fi cazul la fiecare licitatie organizata. Pe de alta parte, putine intreprinderi de stat au bani sa-si asigure activele, astfel ca Astra nu poate iesi din criza cu ajutorul statului.
3. Statul va privatiza in cel mai scurt timp Astra, lasand la pret dar asigurand companiei un proprietar serios. Masura ar oferi singura garantie ca, pe viitor, devalizarea companiei nu va mai fi posibila. Cu cat acest demers este amanat, cu atat conditiile de privatizare ale companiei vor fi mai dezavantajoase pentru stat.
Cat de solvabila este Astra?
Disponibilitatile companiei nu spun mare lucru
„Astra este o societate solvabila, are disponibilitati semnificative si poate face fata cu succes oricaror solicitari ale clientilor sai”, se spune intr-un comunicat al APAPS.
In situatia in care societatea se confrunta cu o grava criza de imagine, declaratiile optimiste ale actionarului majoritar al companiei sunt de inteles. Cat de credibile sunt ele este insa o alta poveste. Invocand disponibilitatile companiei ca argument al solvabilitatii, APAPS face afirmatii hazardate, pentru ca nu scoate nici un cuvant despre obligatiile companiei. Or, tocmai acest raport intre active si obligatii ofera dimensiunea reala a solvabilitatii unei companii. Ce se cunoaste deocamdata, (conform declaratiilor directorului de marketing al Astra, Andrei Gluvacov) este faptul ca Astra mai are lichiditati in suma de aproximativ zece milioane de dolari. La capitolul obligatii calculul este mai complicat. Obligatii inseamna atat rezervele de dauna avizate, cat si partea din rezervele de prima ramase neexpirata (pana la sfarsitul contractelor). La acestea se adauga platile care trebuie facute catre reasiguratori. Nu in ultimul rand, la calculul obligatiilor sunt incluse litigiile companiei cu tertii, capitol la care Astra are o situatie speciala. Mostenitoare a unei parti din obligatiile fostului Adas, compania are litigii nerezolvate cu diverse firme de reasigurare straine, inca dinainte de 1989. Cuantumul sumelor ramase in suspensie se ridica, conform analistilor, la cel putin doua-trei milioane de dolari.
Daca ar fi vrut sa ofere publicitatii o imagine corecta asupra situatiei financiare a Astra, APAPS ar fi trebuit, asadar, sa ia in calcul atat disponibilitatile, cat si obligatiile companiei, asa cum rezulta ele din exercitiul financiar la 31 decembrie 2001. Cum rezultatele acestui exercitiu nu sunt inca finalizate, va mai trece ceva vreme pana cand asiguratii Astra vor sti cu certitudine cum sta compania care le asigura protectia.
Pana atunci, cateva cuvinte despre evolutia incasarilor companiei in ultimii ani. Anul 1998 a reprezentat pentru Astra perioada de varf in privinta performantelor de piata. In acel an, societatea a incasat 30,1 milioane USD si cu o cota de piata de circa 17% era instalata confortabil pe locul al doilea in topul companiilor de asigurari de pe piata. Un an mai tarziu compania incasa circa 28 milioane de dolari si isi mentinea pozitia pe piata. Pentru Astra declinul a inceput in 2000, o data cu schimbarea fostului presedinte Nicolae Seceleanu. La sfarsitul anului, Astra obtinea din prime de asigurare doar 23 milioane de dolari, iar un an mai tarziu in 2001 (primele sase luni) incasarile scadeau la 11 milioane USD.
Masuri de redresare propuse de astra
· reducerea fondului de salarii si a personalului in raport cu realizarea principalilor indicatori economici;
· solicitarea unei garantii financiare din partea actionarilor;
plasamente banesti, numai in depozite pe perioade de sapte zile;r
identificarea sumelor de recuperat;r
limitarea incheierii de polite la care primele se platesc in sistem barter.r
